Profesia de jurnalist exercita o atractie deosebita asupra unui mare numar de tineri. Ceea ce îi fascineaza pe tineri la aceasta profesie este, în primul rând, faptul ca jurnalistii profesionisti sunt perceputi ca persoane publice. Vedetele mass-media nu fac decât sa întareasca aceasta convingere.
Foarte multi tineri viseaza la profesia de jurnalist deoarece considera ca ea are un sens justitiar, care le sa-tisface nevoia de ideal. Altii se îndreapta spre aceasta profesie ca spre una care presupune riscul, aventura.
Jurnalistul – vedeta, jurnalistul – justitiar, jurnalistul – aventurier – iata câteva clisee culturale legate de imaginea profesiei de jurnalist, pe care o au multi dintre cei ce se înscriu la concursul de admitere la sectia Jurnalism.
În realitate, profesia de jurnalist reprezinta o suma a proiectiilor comune asupra domeniului, a cunostintelor fundamentale din teoria mass-media si din domeniile conexe (sociologie, drept, istorie, politologie, economie). În plus, profesia de jurnalist este legata si de calitatile unui bun comunicator, calitati ce pot fi native sau educate. Printre calitatile unui bun comunicator se numara cunoasterea publicului si respectul fata de acesta, simtul informatiei si al oportunitatii acesteia.
În timpul celor trei ani de studiu, studentii vor parcurge o programa de învatamânt elaborata în conformitate cu standardele învatamântului jurnalistic occidental, experimentata cu succes în anii de când exista facultatea si îmbogatita cu noi cursuri.
Dificultatea gestionarii unei noi forme de învatamânt care pregateste jurnalisti consta în faptul ca un astfel de învatamânt trebuie sa creeze si sa dezvolte abilitati practice pe baza cunostintelor teoretice. Aceasta provocare didactica si stiintifica a fost rezolvata de sectia Jurnalism prin conceperea unei programe flexibile, în care se îmbina metodele învatamântului academic cu cele ale învatamântului vocational.
Studentii se formeaza la cursuri si seminare si câstiga deprinderi în laboratoare, unde studentii se initiaza si aprofundeaza specificul profesiei de jurnalist în radio, în televiziune, în presa scrisa, în foto-design, în agentia de presa, în editarea cu ajutorul calculatorului, în tehnicile comunicarii prin Internet.
Stagiul de practica, desfasurat în institutii din presa scrisa si audio-vizuala, în functie de optiunile fiecarui student, ofera posibilitatea de a-si testa aptitudinile si capacitatea de adaptare la activitatea de zi cu zi dintr-o redactie. În acest fel, la sfârsitul celor trei ani de studiu, studentii vor putea alege în cunostinta de cauza un anumit domeniu al jurnalismului (cotidian, saptamânal, lunar, presa de specialitate, posturi de radio si de televiziune, site-uri Web informative, agentii de presa, fotojurnalism, tehnoredactare computerizata etc.).
Profesia de comunicator presupune diverse activitati menite sa asigure optimizarea raporturilor dintre diferitele structuri si compartimente ale unei organizatii, precum si prezentarea intereselor acesteia în relatiile cu opinia publica si cu ansamblul societatii. Ea implica formarea si dezvoltarea capacitatii de analiza a categoriilor de public si de definire, pe aceasta baza, a criteriilor specifice de actiune, pentru alegerea modalitatilor si a tehnicilor celor mai adecvate de abordare a relatiilor cu consumatorii, cu diferite grupuri si comunitati, ori cu autoritatile centrale sau locale.
Alte tipuri de activitati apartinând domeniului mai larg al comunicarii publice sunt cele legate de publicitate, sector care a cunoscut în România o dezvoltare spectaculoasa în ultimii 14 ani. Acesta este si motivul pentru care o parte însemnata a cursurilor din cadrul sectiei este consacrata analizei operatiilor de marketing desfasurate în vederea asigurarii succesului comercial al întreprinderilor si cunoasterii strategiilor si modelelor de creare a anunturilor publicitare menite sa-i convinga pe cumparatori sa achizitioneze produsele respective.
Experienta româneasca a ultimilor ani certifica faptul ca domeniile de activitate subsumate sferei comunicarii sociale se pot extinde si consolida chiar si în conditiile nefavorabile ale unei perioade de recesiune economica, oferind debusee si oportunitati profesionale deosebite absolventilor învatamântului de specialitate.
Pe lânga motivatia personala si eventualele aptitudini înnascute, profesiunea de comunicator presupune si asimilarea unui spectru larg de cunostinte de ordin sociologic, economic, politic, psiholo-gic si cultural, precum si un efort îndelungat si sustinut de dezvoltare a capacitatilor de comunicare orala si scrisa. Daca testarea acestor abilitati se realizeaza în parte chiar în cadrul concursului de admitere, ele fac obiectul unui numar mare de cursuri predate pe parcursul facultatii.
Rezultatele contestațiilor:
DAMASCAN Irina 6.65
PARASCHIV Florina Alexandra 6.60
RESTUL CONTESTATIILOR AU FOST RESPINSE.
Consultați rezultatele la disertații - februarie 2012:
rezultate-disertatie_febr_2012 (fișier PDF)
Consultați notele la licența ianuarie - februarie 2012:
note_licenta_ian2012 (fișier XLS)
CONTESTATIILE SE DEPUN LA SECRETARIAT IN DATELE DE 2 ...
Consultați programarea la susținerea disertațiilor:
Examen de Licenţă
Sesiunea ianuarie-februarie 2012
PROGRAMARE SALĂ
SPECIALIZAREA: PUBLICITATE
PROBA SCRISĂ
Amfiteatrul R3, Facultatea de Chimi...
Conţinutul acestui site (text şi imagini) este protejat prin Legea nr 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Reproducerea parţială sau integrală a conţinutului se face numai cu acordul scris al conducerii facultăţii.
Bd. Iuliu Maniu 1-3, Complex "Leu", Corp A, etaj 6, sector 6. Tel/fax: (+4021) 318.15.55; Mobil: (+4) 0724.390.038
Web design: Slappyhue.com
Acest site este administrat printr-o activitate voluntară a lui George Hari Popescu, asistent universitar la FJSC.



