Regulamente

  1. Regulamentul FJSC
  2. Regulamentul practicii profesionale a studenţilor
  3. Metodologia evaluării studenţilor
  4. Regulament privind alegerea cursurilor opţionale
  5. Regulamentul burselor guvernamentale
  6. Procedura de reclasificare a studenţilor pe locurile finanţate de la buget
  7. Regulament privind elaborarea lucrării de diplomă (promoţiile pre Bologna)
  8. Regulamentul de cazare a studenţilor în cămine
  9. Metodologia organizării şi desfăşurării concursului de admitere
  10. Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor
  11. Regulamentul activităţii Biroului Erasmus din FJSC
  12. Regulamentul Programului doctoral în Ştiinţele Comunicării
  13. Metodologia de organizare si desfasurare a alegerilor conducerilor academice
 

 

 

 

 

Regulamentul practicii profesionale a studenţilor

Prezentul regulament a fost elaborat în conformitate cu Prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995 cu amendamentele şi modificările ulterioare, cu Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 75/2005 referitoare la asigurarea calităţii educaţiei 87/2006, cu prevederile Cartei Universităţii din Bucureşti şi cu documentul „Practica profesională a studenţilor” discutat şi asumat de Senatul Universităţii din Bucureşti.

  1. Practica profesionala reprezintă o componentă curriculară semnificativă pentru obţinerea creditelor necesare promovării examenului de licenţa;
  2. Practica profesională conduce la formarea următoarelor competenţe:
    1. Aplicarea adecvata a conceptelor specifice ştiinţei (valorificarea lor in identificarea fenomenelor subiective in ansamblul ambientului profesional);
    2. Explicarea si interpretarea unor idei, proiecte si procese si a unor manifestări ale dinamicii vieţii profesionale;
    3. Examinarea critica, evaluativa a unor idei, proiecte si procese profesionale;
    4. Proiectarea, conducerea si evaluarea activităţilor profesionale;
    5. Ameliorarea si inovarea proceselor profesionale; integrarea si utilizarea noilor tehnologii informaţionale si de comunicare;
    6. Manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de profesia respectiva;
    7. Realizarea unor conexiuni intre achiziţiile dobândite prin studiul academic al respectivei discipline si alte domenii ale cunoaşterii si practicii umane

3. Practica profesională conduce la formarea următoarelor valori şi atitudini:

    1. Cultivarea unui mediu profesional centrat pe valori si relaţii democratice;
    2. Promovarea unui sistem de valori culturale, morale si civice, in concordanta cu idealul profesional; acesta se referă la profesionistul creator din domeniul comunicării (jurnalism, relaţii publice, publicitate), cu un comportament pro-social, capabil să aplice şi să adapteze reperele de cultură academică şi profesională la circumstanţele mereu în schimbare din domeniul comunicării (jurnalism, relaţii publice, publicitate)
    3. Valorificarea optima si creativa a propriului potenţial in activităţile practice susţinute
    4. Implicarea in dezvoltarea instituţionala si in promovarea inovaţiilor organizaţionale;

4. Practica profesională se organizează în perioadele stabilite de calendarul academic, conform legii (cu excepţia activităţilor extra-curiculare organizate de FJSC)
5. Practica profesională se desfăşoară în instituţii de presă centrale şi locale, în departamente şi firme de relaţii publice, în firme de publicitate, sau în alte instituţii. În mod obligatoriu practica profesională trebuie să conţină activităţi din sfera jurnalismului şi comunicării. Cadrele didactice coordonatoare de practică vor afişa oferta de locuri de practică, după semnarea Convenţiilor cu instituţiile de profil, nu mai târziu de 15 aprilie. Până la sfârşitul lunii mai studenţii care doresc să efectueze stagiul de practică, conform ofertei facultăţii în aceste instituţii, au obligaţia de a depune la cadrele didactice coordonatoare opţiunea de practică. Respectarea acestei opţiuni este obligatorie.
6.Practica se organizează pe baza Convenţiilor de practică semnate între FJSC şi instituţiile organizatoare. Facultatea de Jurnalism şi Stiinţele Comunicării şi instituţia organizatoare au următoarele obligaţii:

    1. Conducerea instituţiei gazdă şi conducerea facultăţii vor stabili calendarul activităţilor studenţilor, prin consultare amiabilă.
    2. Cele două instituţii îi vor instrui pe studenţi înainte de începerea stagiului de practică cu privire la obligaţiile şi exigenţele impuse de această activitate.
    3. În timpul practicii, stagiarul îşi păstrează statutul de student. Cele două instituţii vor analiza prestaţia fiecărui student, iar nota finală va avea ca bază calitatea dosarului de practică şi aprecierea coordonatorilor de practică, din facultate şi din instituţia gazdă.
    4. În cazul în care studentul nu-şi îndeplineşte îndatoririle (prin absenţe nejustificate, rea voinţă sau violare deliberată a regulamentului instituţiei gazdă), directorul instituţiei îşi rezervă dreptul de a opri stagiul de practică al respectivului student, după ce l-a anunţat pe coordonatorul de practică din facultate.
    5. Instituţia gazdă deţine drepturile de proprietate pentru orice lucrare realizată de student în timpul practicii.
    6. În orice situaţie de litigiu, coordonatorilor de practică din facultate şi din instituţia gazdă răspund solidar şi iau cele mai bune măsuri pentru soluţionarea cazului

7.Studentul care efectuează stagiul de practică are următoarele obligaţii

  1. În timpul practicii, studentul trebuie să urmeze orarul obişnuit şi regulamentul de ordine interioară al instituţiei gazdă. Studentul îl va anunţa pe coordonatorul de practică din instituţia gazdă de eventualele absenţe.
  2. Studentul stagiar se angajează să nu difuzeze nici o informaţie confidenţială pe care o va obţine în timpul perioadei de practică, fie că este vorba despre informaţii legate de instituţia gazdă, fie că este vorba despre persoanele sau organizaţiile cu care instituţia gazdă este în contact.
  3. La terminarea stagiului de practică studentul va aduce pentru evaluare de către cadrul didactic coordonator documentele precizate de prezentul regulament

8. Evaluarea stagiilor / activităţilor de practica se va realiza pe baza unor documente, după cum urmează:
- adeverinţa de practică: aceasta trebuie să conţină antetul clar al instituţiei organizatoare, logo-ul acesteia, număr de înregistrare şi dată, numele şi funcţia persoanei care eliberează adeverinţa, semnătura acesteia şi ştampila instituţiei şi calificativul/aprecierea referitoare la activitatea depusă;
- dosarul de practică:

      1. dovada activităţii (materiale publicate/difuzate, materiale propuse spre publicare/difuzare, produse de relaţii publice şi publicitate, produse de cercetare, participarea la activităţile profesionale ale instituţiei etc),
      2. raportul de stagiu elaborat de student, din care reies activităţile desfăşurate şi evaluarea de către student a felului în care a fost implicat în activităţile instituţiei şi a competenţelor dobândite

9. Documentele necesare evaluării se prezintă în cadrul Colocviului de practică, programat conform calendarului anunţat de Catedre şi Secretariatul facultăţii, numai în ziua/zilele prevăzute pentru această activitate. Predarea/preluarea se face pe bază de Proces verbal sau Tabel nominal, cu semnatura cadrului didactic şi a studentului. NU se iau în considerare documentele de practică depuse direct la Secretariat sau catedre.

10. Stagiul de practică de considera încheiat odată cu redactarea Raportului de practica de către coordonatorul de practică sau închiderea catalogului prin transcrierea sub semnătură a notei acordate.

11. Studenţii care lucrează cu contract de muncă, normă întreagă sau parţială, pot echivala practica profesională cu activităţile productive desfăşurate, cu condiţia îndeplinirii obligaţilor prevăzute la articolele 5, 8 şi 9.

12. Studenţii care nu se prezintă la Colocviul de practică sunt declaraţi restanţieri

13. Studenţii care doresc să aibă autonomie în alegerea instituţiei în care vor efectua stagiul de practică au următoarele obligaţii:

  1. vor descărca de pe site-ul facultăţii Convenţia de practică
  2. vor obţine semnătura conducerii facultăţii pe această Convenţie
  3. vor aduce, până în ultima zi a semestrului II, Convenţia semnată de conducerea instituţiei respective
  4. vor efectua practica numai în instituţia cu care au semnat Convenţia

14. Studenţii din cadrul programului ID au obligaţia de a-şi căuta singuri instituţiile unde vor efectua stagiul de practică. Colocviul de practică este programat între 1 – 5 septembrie.

Descarcă textul regulamentului în format PDF

Descarcă fişierul convenţiei de practică în format PDF

 

 

 

 

 

 

 


 

Metodologia evaluării studenţilor

Următoarele reguli trebuie respectate de către toate cadrele didactice titulare sau asociate ale  FJSC.

Fişa disciplinei (silabusul)

Cadrul didactic titular va prezenta la începutul fiecărui semestru fişa disciplinei şefului de catedră.
Un exemplar al fişei disciplinei trebuie să fie accesibil la biblioteca FJSC.
Fişa disciplinei este prezentată studenţilor la începutul semestrului.
Fişa disciplinei cuprinde:

Şefii de catedră sunt:
Prof. univ. dr. Daniela Frumuşani, Catedra de antropologie culturală şi comunicare, dfrum@fjsc.ro,
Conf. univ. dr. Mirela Lazăr, Catedra de presă, miralazar05@yahoo.com.

Evaluarea

1. Evaluarea continuă pe parcursul anului universitar, se face prin intermediul:

2. La finalul semestrelor este prevăzută pentru fiecare disciplină de studiu şi o evaluare globală prin intermediul examenelor scrise sau orale (în sesiunea de examene) sau verificărilor (în timpul semestrului), în conformitate cu planul de învăţământ şi prevederile din silabus.
Planul de în învăţământ: http://www.fjsc.ro/Romana/plan_invatamant.htm 
Testele şi lucrările scrise se păstrează de către cadrele didactice timp de 2 semestre de la momentul încheierii cursului.
Ziua si ora susţinerii examenelor se stabilesc de către decanat, la propunerea grupelor de studenţi si cu acordul cadrului didactic titular de disciplină. Programul se aduce la cunoştinţă studenţilor prin afişare (la avizier, de către secretariat şi pe site-urile FJSC - www.fjsc.ro şi/sau www.etajul6.ro) cu cel puţin două săptămâni înaintea începerii sesiunii de examene.
Pentru sesiunea de toamnă, programarea examenelor se face până la terminarea sesiunii de vara şi se afişează.

Evaluarea la anii   DE STUDIU  I – II - III


- titularul cursului va elabora unul sau două teste grilă, care vor fi aplicate tuturor studenţilor în cadrul orelor de curs; testul va fi aplicat în săptămânile 8-12 din materia parcursă până la momentul testului; studenţii care, din motive întemeiate, nu s-au putut prezenta la acest test, vor da un alt test, înainte de evaluarea finală, în sesiunea de examene; în afara acestora, nu se dau alte teste suplimentare în cursul semestrului sau în sesiunea de examene;
- testele vor avea în vedere materia predată şi dezbătută în seminar în intervalul premergător aplicării testului;
- grila de examinare va cuprinde 3-5 variante de răspuns; formula de răspuns corect: unul sau mai multe sau nici un răspuns corect;
- testele vor reprezenta între 25-50% din evaluarea finală; activitatea de seminar (incluzând participarea la dezbateri şi referatele) va constitui între 25-50%, iar nota din examen între 25-50%;
- examenul oral se va susţine, conform prevederilor legale, în faţa unei comisii formată din 3-5 membri

b. Pentru disciplinele prevăzute cu verificare, nota finală este compusă din:

- titularul de disciplină, în consultare cu şeful de catedră, va elabora unul sau două teste grilă, care vor verifica cunoştinţele teoretice necesare executării produselor mass-media, de relaţii publice, de publicitate etc.;
- testele vor fi aplicate conform unui calendar stabilit de catedră, în funcţie de profilul aplicativ al disciplinei;
- studenţii care din motive întemeiate nu s-au putut prezenta la acest test, vor da un alt test, înainte de evaluarea finală, respectiv în ultima săptămână a semestrului;
- testele reprezintă între 25-50% din nota finală; produsul realizat de studenţi (individual sau în colective) va reprezenta între 50-75% din nota finală

Notele (sistemul 1-10)

Se trec în catalog până la sfârşitul sesiunii de examen.
Se trec în carnetul de student.
Studentul care nu are numărul de prezenţe necesar în timpul semestrului şi cel care nu s-a prezentat la examen este trecut absent în catalog. Absentele se motivează pentru cazuri medicale, participări la manifestări sportive de performanţă, participări la conferinţe, simpozioane şi alte cazuri deosebite. În cazurile medicale vor fi luate în considerare numai certificate vizate de policlinica sau spitalul studenţesc. Lucrările de laborator şi lucrările practice se vor reface.
Studentul poate contesta nota sau poate cere o nouă examinare, pentru mărirea notei. În cazul nepromovării unui examen, studentul se poate prezenta la două reexaminări gratuite; următoarele reexaminări sunt cu taxă. Pentru studenţii care se prezintă la a treia examinare (după examenul curent şi restanţa gratuită) se va lua în calcul numai nota obţinută la examenul de reexaminare.
Pentru fraudă, studentul va fi exmatriculat de către Rector, la propunerea Biroului Consiliului facultăţii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Regulament privind alegerea cursurilor optionale

Lista cursurilor opţionale pentru anul universitar următor va fi afisata pina la sfârşitul lunii septembrie, la avizierele FJSC. Sinteze ale silabusurilor vor fi depuse la Biblioteca FJSC pentru a fi consultate de studenţi. Cadrele didactice au obligaţia de a preciza dacă există criterii specifice de eligibilitate pentru cursurile pe care le-au propus.

Studenţii trebuie să depună opţiunile (câte o cerere pentru fiecare curs opţional ales) la Secretariatul FJSC  în prima săptămână a lunii octombrie. Studenţii care nu au depus opţiuni vor fi repartizaţi din oficiu la cursurile cu numar deficitar de studenti inscrisi. Nu se admit schimbări de opţiuni după data de 10 octombrie.

Cifra minima de studenti inscrisi pentru un curs opţional este, conform prevederilor legale, echivalentul unei grupe de studiu. La cursurile optionale cu un numar mai mare de studenti inscrisi se organizeaza una sau mai multe grupe de seminar.

Normele pentru anul universitar următor se calculează în funcţie de numărul de studenţi înscrişi şi de numărul de grupe legale rezultate. În funcţie de resursele extra-bugetare, Biroul FJSC va decide dacă se vor ţine cursurile cu un număr mic de studenţi înscrişi sau redistribuiţi.

Studenţii aleg cursurile opţionale din listele specializării la care sunt înscrişi. În cazul în care sunt interesaţi de cursurile opţionale de la cealaltă specializare le pot urma în regim de curs facultativ, cu acordul cadrului didactic titular.

Cataloagele vor fi alcătuite de Secretariatul FJSC pe baza cererilor studenţilor şi a listelor de redistribuire până la încheierea anului universitar în curs.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Procedura de reclasificare a studentilor pe locurile finantate de la buget

Etapele acestei procedure, aplicate conform Legii 224 din 2005 sunt:

1 .Identificarea cifrei de scolarizare pentru locurile finantate de la buget, alocata de Universitatea din Bucuresti pentru FJSC la începutul anului universitar.

2.Stabilirea locurilor pentru cazurile sociale (nu mai mult de 15% din totalul locurilor finantate de la buget), conform Regulamentului de acordare a burselor.

3.Identificarea cazurilor sociale (studentii care îndeplinesc conditiile pentru acordarea burselor sociale, conform Regulamentului de acordare a burselor).

4.Clasificarea, în ordinea descrescatoare a punctelor obtinute (conform regulilor stabilite prin contractul de finantare) de catre studentii considerati cazuri sociale – în cazul în care numarul lor este mai mare decât numarul locurilor alocate pentru aceasta categorie.

5.Clasificarea celorlalti studenti în ordinea descrescatoare a punctelor obtinute conform regulilor stabilite prin contractul de finantare.

6 Ocuparea locurilor finantate de la buget de catre studentii clasificati în ordinea punctelor obtinute.

7.Trecerea pe locurile cu taxa a studentilor care nu s-au calificat pentru locurile finantate de la buget.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Regulament privind elaborarea lucrarii de diploma (promoţiile pre Bologna)

În conformitate cu Legea nr. 84, Art 67 (2) şi cu Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, nr. 327/20.02.2004 şi cu metodologiile Universităţii din Bucureşti “susţinerea lucrării de diplomă are ca scop evaluarea capacităţii absolvenţilor de a procesa cunoştinţele, în condiţiile de rezolvare a unor probleme specifice domeniului de pregătire sau de realizare a unor studii de caz”
În consecinţă, lucrarea de diplomă în profilul ştiinţele comunicării se poate realiza fie sub forma unei cercetări cu referire la fenomene ale comunicării interpersonale, mediate sau de masă, fie sub forma unui proiect referitor la un produs mass media, de relaţii publice sau de publicitate.

1. Lucrarea de diplomă trebuie să probeze competenţa şi creativitatea studenţilor. Ea implică o muncă de concepţie şi execuţie în câmpul cercetării fenomenelor comunicării sau al elaborării unor proiecte pentru diferite tipuri de produse de profil.

2. Plagiatul dovedit se pedepseşte prin eliminarea din examenul de finalizare a studiilor.

3. Lucrarea de diplomă se poate realiza ca:
            a) lucrare de cercetare ştiinţifică fundamentală
b) proiect – acesta cuprinde elemente de cercetare aplicată şi elemente de producţie profesională

4. O lucrare de diplomă de cercetare ştiinţifică fundamentală reprezintă aplicarea unor cunoştiinţe teoretice pentru interpretarea unor aspecte din domeniul comunicării de masa, pe baza alcătuirii unui corpus de date relevante şi a aplicării unei metode de cercetare validate ştiinţific
Ea trebuie să cuprindă:
a) o prezentare teoretică a câmpului în care se înscrie cercetarea sau proiectul;
b) o prezentare teoretică a metodei de cercetare;
c) un corpus de date pe baza căruia se va face analiza;
d) interpretarea datelor cu ajutorul metodei de cercetare asumate;
e) o bibliografie de specialitate în conformitate cu exigenţele academice (se vor elabora criterii de definire a standardelor academice cu referire specifică la FJSC).

5.  O lucrare de diplomă de tip proiect poate să fie reprezentată de un  produs mass media (proiect de publicaţie cotidiană sau săptămânală/lunară, emisiune audiovizuală, produs pentru Internet), de un produs de relaţii publice (campanie de comunicare, organizarea unui departament/firmă de comunicare, media de întreprindere, organizarea de evenimente) sau de publicitate (reclamă, campanie)
Ea trebuie să cuprindă:
a) elemente de cercetare ştiinţifică aplicată în domeniul proiectului
b) aplicarea unei metode de cercetare pentru definirea validităţii proiectului
c) proiectul concret
d) evaluarea eficienţei proiectului
e) o bibliografie de specialitate în conformitate cu exigenţele academice

6. Proiectele pot fi realizate individual sau în echipe de maxim 5 studenţi. În această situaţie coordonatorul didactic va aproba componenţa echipei, sarcinile de cercetare şi execuţie ale fiecărui student, termenele de predare şi va evalua performanţa individuală a fiecărui student în cadrul produsului global. Fiecare student va fi notat în funcţie de contribuţia personală adusă  şi în raport cu valoarea globală a produslui final.

7. Dosarul proiectului care va fi depus la Secretariatul FJSC şi va fi prezentat în faţa comisiei va cuprinde:
a) caiete individuale, care vor include cercetările fiecărui student, proiectarea elementelor din produs care i-au fost repartizate şi evaluarea produslui
b) produsul respectiv în formă tipărită, audio-video sau digitală

8. Propunerile cu temele (din câmpul de competenţă al fiecărui cadru didactic) se discută în catedre şi se afişează în semestrul VI/IV al promoţiei respective. Studenţii pot veni cu propuneri proprii, din domeniul ştiinţelor comunicării.

9. Studenţii vor depune cereri de înscriere în care precizează titlul lucrării şi coordonatorul ştiinţific la Secretariatul FJSC – cererea va conţine acordul şi semnătură coordonatorului ştiinţific.

10. Coordonatorul ştiinţific al unei lucrări poate fi orice cadru didactic titular sau asociat care deţine titlul de doctor. Un cadru didactic nu poate coordona mai mult de 15  lucrări de diplomă.

11. Asistenţii şi lectorii doctoranzi pot coordona 3-5 lucrări de diplomă, numai în cotutelă cu un cadru didactic cu titlul de conferenţiar sau profesor. Asistenţii şi lectorii doctoranzi vor coordona aspectele cu caracter aplicativ, iar cadrul didactic tutore va coordona aspectele care ţin de latura teoretică, metodologică şi de concepţie. Referatul de evaluare a lucrării de diplomă va fi semnat de ambele cadre didactice.

12. Coordonatorul ştiinţific are obligaţia să:

  1. ofere o listă de teme de cercetare sau proiecte
  2. asigure indicaţiile bibliografice de specialitate
  3. asigure consiliere academică referitoare la corpusul investigaţiei, metoda de cercetare, cadrul teoretic, strategia de elaborare a interpretării sau proiectului
  4. organizeze echipa si sa stabileasca sarcinile precise ale fiecarui membru si termenele de predare ale partilor proiectului si ale proiectului integral
  5. ofere îndrumare pe parcursul elaborării lucrării de diplomă, prin lecturare, corectare, dezbateri
  6. realizeze referatul de evaluare a lucrării de diplomă

13. Coordonatorul ştiinţific are dreptul să:

  1. refuze temele propuse de studenţi dacă acestea nu se înscriu în câmpul său de competenţă
  2. organizeze, împreună cu studentul, planul de lucru şi calendarul de cercetare/proiectare şi  elaborare a lucrării de diplomă
  3. sancţioneze prin depunctare studenţii care nu se integrează în calendarul stabilit în comun acord
  4. refuze colaborarea cu studenţii care în mod repetat nu respectă termenele stabilite, nu îndeplinesc exigenţele academice fixate sau utilizează plagiatul în elaborarea lucrării
  5. refuze acceptarea înscrierilor studenţilor după începerea semestrului II al anului terminal

14. Studentul are dreptul să:

  1. propună teme de cercetare sau de proiect în consens cu interesele sale academice sau profesionale
  2. să îşi schimbe tema sau coordonatorul ştiinţific (doar o singură dată, nu mai târziu de începutul semestrului terminal, cu aprobarea noului coordonator ştiinţific)
  3. să îşi organizeze traseul de cercetare/proiectare

15. Studentul are obligaţia să:

  1. respecte standardele academice de documentare şi elaborare a unei lucrări de diplomă
  2. respecte calendarul de lucru fixat în comun acord cu coordonatorul ştiinţific
  3. să prezinte la termenele stabilite capitole sau părţi din lucrarea de diplomă
  4. să prezinte lucrarea de diplomă în forma definitivă cu cel puţin 10 zile înainte de încheierea perioadei de înscriere la examenul de licenţă

16. Referatul coordonatorului va prezenta, în formă narativă sau conform formularului tip anexat îndeplinirea elementelor definitorii ale lucrării de diplomă prezentate la art. 4 si art. 5. Coordonatorul va sublinia îndeplinirea sau neîndeplinirea standardelor şi va recomanda susţinerea sau ne-susţinerea lucrării. În cadrul lucrărilor de tip proiect realizate de un colectiv de studenţii neîndeplinirea standardelor de către unul sau mai mulţi studenţi atrage  obligaţia echipei de a preyenta proiectul în forma completă

17. Lucrarea de diplomă, însoţită de referatul favorabil al coordonatorului ştiinţific se va depune în două exemplare la Secretariatul FJSC, la înscrierea pentru examenul de licenţă. După susţinere (conform metodologiilor MECT şi Universităţii din Bucureşti) lucrarea de diplomă se arhivează de cătrte FJSC timp de 5 ani, iar apoi se distruge conform procedurilor legale. Un exemplar rămâne la coordonatorul ştiinţific.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Regulamentul de cazare a studentilor in camine

Facultatea noastra primeste, in general, locuri in caminele: Grozavesti, Panduri, Theodor Pallady, Fundeni, Leu C.

Procedura: studentii din anii curenti I, II, III, Master I, depun dosarele de cazare in iunie, la sfirsitul sesiunii (formular completat, foto, alte acte doveditoare ale unor situatii deosebite).

Studentii admisi la master in septembrie depun imediat dupa examenul din septembrie.

Comisia de cazare repartizeaza locurile dupa diverse criterii ordonate ca importanta (dintre ele: anul de studiu, continuitatea in camin, situatii deosebite - orfan, bursier al statului roman, situatie sociala grava, copil de cadru didactic, situatia la invatatura).

Nu se mai repartizeaza locuri studentilor care au fost depistati vanzandu-si locurile, celor care nu si-au achitat datoriile la camin, celor care au fost reclamati de catre administratiile caminelor din diverse motive.

Studentii isi primesc repartitiile la sfirsitul lunii septembrie. Cei care nu preiau repartitiile isi pierd dreptul de cazare.

 

Descarcati Regulamentul de cazare (format DOC)

 

 

 

 

 

 

 

Metodologia organizarii si desfasurarii concursului de admitere
(PROPUNERE)

I. Dispozitii generale

Concursul de admitere din anul 2006 in toate facultatile si departamentele Universitatii din Bucuresti va avea loc conform legislatiei in vigoare, conform Ordinului Ministerului Educatiei si Cercetarii si prezentei metodologii, aprobata de Senatul Universitatii din Bucuresti.
Admiterea la Universitatea din Bucuresti se sustine in doua sesiuni – iulie si septembrie – conform hotararii fiecarei facultati. Pentru eventualele locuri ramase neocupate se va organiza o noua sesiune, nu mai tarziu de data de 25 septembrie 2005. Locurile ramase neocupate si dupa aceasta sesiune vor fi redistribuite.

Admiterea se organizeaza in facultati si departamente astfel:
a) pe locuri subventionate de la bugetul de stat;
b) pe locuri cu taxa in invatamantul de:



II. Calendarul concursului de admitere

Inscrierile se fac la secretariatele facultatilor si departamentelor, intre orele 9.00-14.00, iar sambata si duminica intre orele 9.00-12.00. Facultatile si departamentele nu au voie sa modifice in avans datele la care incep inscrierile si concursul de admitere.

III. Informarea candidatilor

In fiecare facultate si departament se va organiza PANOUL ADMITERII la care vor fi prezentate, prin afisare, informatii privind structura facultatii sau departamentului, cifra de scolarizare pentru fiecare domeniu de licenta, lista probelor si a manualelor pentru concurs, normele de inscriere si de desfasurare a concursului. Prin mijloacele de presa si ale studiourilor radiodifuziunii si televiziunii vor fi prezentate materiale de popularizare si informare referitoare la facultatile, departamentele si domeniile de licenta existente. Toate informatiile aduse la cunostinta candidatilor, prin orice fel de mijloace, vor fi elaborate in conformitate cu reglementarile in vigoare stabilite de conducerea Universitatii din Bucuresti si de Ministerul Educatiei si Cercetarii.

IV. Organizarea concursului de admitere

Cu cel putin 15 zile inainte de inceperea concursului de admitere se vor elabora metodologii proprii privind organizarea si desfasurarea acestuia, care vor fi aduse la cunostinta candidatilor prin afisare. De asemenea, se vor constitui comisiile de admitere. Comisia de admitere pe Universitate este condusa de prorectorul de resort. Comisia de admitere pe facultate este condusa de catre decan, iar Comisia de admitere la nivel de departament este condusa de director. Comisiile raspund efectiv de buna organizare si desfasurare a concursului de admitere, incepand cu inscrierea candidatilor si terminand cu rezolvarea contestatiilor si afisarea rezultatelor finale. Decanii facultatilor si directorii departamentelor pot fi inlocuiti ca presedinti ai comisiilor de admitere numai din motive de sanatate sau cand, printre candidati, au rude de gradul I. Aceeasi prevedere este valabila si pentru membrii comisiilor de admitere sau pentru cadrele didactice examinatoare.
Dupa incheierea actiunii de inscriere a candidatilor, in functie de numarul acestora si de diversitatea disciplinelor de concurs, comisiile de admitere pe facultati vor stabili:

Intregul personal care participa la organizarea si desfasurarea concursului de admitere va fi instruit la nivelul fiecarei facultati sau departament. La facultatile unde activitatea pentru concursul de admitere este asistata de calculator, transmiterea datelor la si de la acesta se va realiza numai de membrii comisiilor de admitere; in acest sens, se recomanda ca in aceste comisii sa fie incluse si persoane de specialitate. Cadrele didactice si celelalte persoane, antrenate in concursul de admitere, care se abat de la respectarea normelor in vigoare sau care, prin activitatea lor, prejudiciaza buna organizare si desfasurare a concursului, vor fi inlocuite imediat din functiile indeplinite si, daca este cazul, sanctionate conform prevederilor legale.

V. Dreptul de inscriere la concursul de admitere

La concursul de admitere in invatamantul superior se pot inscrie cetatenii Romaniei, absolventi de liceu cu diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta cu aceasta.
Candidatii care au obtinut performante recunoscute in concursuri internationale au dreptul sa fie inmatriculati fara admitere, in cadrul numarului de locuri alocate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii la facultatile corespunzatoare disciplinelor la care au fost distinsi, absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat care au obtinut:
Candidatii, absolventi de liceu cu diploma de bacalaureat, care au obtinut performante recunoscute in concursuri nationale sau pe grupe de tari pot fi inmatriculati fara admitere, in cadrul numarului de locuri alocate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, la facultatile corespunzatoare disciplinelor la care au fost distinsi, astfel: Candidatii care au obtinut performantele respective pe timpul studiilor liceale beneficiaza de facilitatile de mai sus, intr-o perioada de maximum trei ani de la absolvirea liceului.
Potrivit H.G. nr. 1004/2002 studentii care au obtinut in perioada studiilor liceale distinctii la olimpiadele scolare internationale pot urma, la cerere, fara taxe de scolarizare cursurile a doua facultati in institutii de invatamant superior de stat.
Pana la data de 30 septembrie facultatile vor comunica Rectoratului Universitatii din Bucuresti listele nominale ale olimpicilor acceptati, mentionand concursul/olimpiada la care au fost castigatori si anul obtinerii premiului.
Un candidat poate participa concomitent la admiterea la mai multe facultati sau domenii din aceeasi institutie sau din institutii diferite de invatamant superior, dar poate fi admis la o singura universitate sau facultate (domeniu) pe locuri subventionate de la buget pentru durata normala de studii. Candidatul admis la mai multe universitati sau facultati este obligat sa opteze pentru aceea la care doreste sa fie subventionat de la bugetul de stat, prin prezentarea dosarului cu actele in original in termen de maxim 7 zile de la afisarea rezultatelor.
Studentii institutiilor de invatamant superior de stat inmatriculati in anii precedenti pe locuri finantate de la bugetul de stat, care renunta la continuarea studiilor sau decid sa faca si o a doua facultate in cadrul aceleiasi universitati sau intr-o alta universitate beneficiaza de subventia de la bugetul de stat numai pe durata normala de studiu (scazand din durata de studiu a noii specializari anii de studii cu finantarea de la buget la specializarea initiala). Daca prima specializare este facuta prin achitarea taxei de studiu, cea de a doua specializare poate fi studiata cu finantare de la bugetul de stat.
Studentii de la institutiile de invatamant superior de stat care au fost admisi in anii precedenti pe locuri cu taxa pot trece in regim fara taxa la aceeasi specializare in urma sustinerii concursului de admitere pe numarul de locuri subventionate de la bugetul de stat. Daca au fost declarati admisi, pe baza sistemului de credite transferabile, de recunoastere a perioadelor de studii efectuate, consiliul facultatii stabileste anul de studiu in care pot fi inmatriculati.
Studentii de la institutiile de invatamant superior particular acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu care au fost declarati admisi in acelasi domeniu in urma concursului de admitere, pe locurile subventionate de la bugetul de stat, pot beneficia de recunoasterea studiilor efectuate. Consiliul facultatii stabileste anul in care pot fi inmatriculati, precum si eventualele examene de diferenta.
Statutul de student cu taxa se pastreaza, de regula, pe intreaga durata de scolarizare.
Statutul de student fara taxa se pastreaza, potrivit legii, pentru o durata de scolarizare egala cu durata normala a studiilor.
Absolventii cu diploma ai invatamantului de scurta durata, pot continua studiile in invatamantul de lunga durata, in cadrul profilului studiat initial sau apropiat, prin concurs, in limita locurilor disponibile, stabilite de consiliul facultatii respective.

VI. Inscrierea la concursul de admitere

Pentru inscrierea la concursul de admitere, candidatii vor completa o cerere-tip de inscriere, in care vor mentiona, sub semnatura proprie, toate datele solicitate in formularul respectiv. Candidatii din randul minoritatilor nationale vor preciza, in cererea de inscriere, disciplinele pe care le-au studiat in liceu in limba materna si pentru care solicita sa sustina probele in limba respectiva.

La cererea de inscriere se anexeaza urmatoarele acte:
a) diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta cu aceasta , in original sau copie legalizata sau adeverinta (in cazul liceelor la care nu s-au eliberat diplomele pentru promotia 2005).
b) certificatul de nastere , in copie legalizata;
c) adeverinta medicala tip , din care sa rezulte ca este apt pentru facultatea la care candideaza;
d) trei fotografii tip buletin de identitate;
e) B.I sau C.I in copie;
f) chitanta de plata a taxei de admitere ;
g) numai pentru persoanele care solicita scutirea de taxe de admitere: se va prezenta unul din urmatoarele documente:
Inscrierea la domeniul TEOLOGIE, pentru absolventii seminariilor teologice liceale , se poate face numai pe baza diplomei de bacalaureat, exceptie facand absolventii de seminar din seriile anterioare anului 1992, a caror diploma a fost echivalata cu cea de bacalaureat; in plus, candiadatii sunt obligati sa prezinte certificatul de botez, precum si acordul scris al Arhiepiscopiei sau Episcopiei de care acestia apartin (acceptul forului bisericesc care-i poate oferi pe parcursul studiilor sumele banesti cuvenite: donatii, burse, semiburse etc.) si in cadrul careia urmeaza a fi repartizati.
Cei care se inscriu si urmeaza doua facultati vor prezenta originalul diplomei de bacalaureat la facultatea la care au fost admisi pe locurile subventionate de la buget, iar copia legalizata la cealalta facultate.
Secretariatele facultatilor primesc dosarele personale intocmite de candidati, efectueaza inscrierea si elibereaza legitimatiile de concurs numai daca, dupa verificarea fiecarui dosar, se constata ca:
Pentru candidatii din randul minoritatilor nationale care solicita sustinerea unor probe de concurs in limba materna, comisia va verifica daca disciplinele pentru care se solicita acest lucru au fost predate in liceu in limba respectiva. In caz contrar, candidatii vor fi anuntati ca nu pot sustine probele respective in limbile minoritatilor nationale.
Dupa incheierea definitiva a inscrierii, comisiile de admitere intocmesc listele nominale cu candidatii inscrisi, in ordine alfabetica, pe care le afiseaza la loc vizibil, cu cel putin 24 de ore inainte de inceperea primei probe. Listele vor preciza:
Orice sesizare a candidatilor privind exactitatea datelor precizate pe aceste tabele se verifica imediat, corecturile necesare efectuandu-se direct pe listele afisate, cel mai tarziu cu 3 ore inainte de inceperea primei probe, cu aprobarea presedintelui comisiei. Daca listele au fost scrise la calculator, aceste corecturi vor fi facute si in fisierele cu numele candidatilor, pana la editarea cataloagelor fara note.

VII. Stabilirea subiectelor pentru probele de concurs

La examenul de admitere, pentru stabilirea subiectelor, se vor lua in considerare toate manualele alternative valabile pentru disciplinele si clasele de liceu.
Subiectele pentru probele de concurs se stabilesc in ziua de concurs, prin tragere la sorti, in fata Comisiei de admitere, dintr-un numar de subiecte formulate, in prezenta membrilor comisiei, de catre doi specialisti, cadre didactice la facultatea de profil. Subiectele formulate si din care se va face tragerea la sorti trebuie sa acopere, pe cat posibil, intregul continut al programei studiate in liceu.
In formularea subiectelor se va tine seama de urmatoarele:
Subiectele vor fi astfel formulate, incat sa asigure verificarea nu numai a volumului de cunostinte acumulate, ci si a capacitatii de a intelege si a aplica aceste cunostinte, de a sesiza conexiunea lor.
Pentru probele orale si pentru unele probe practice si de aptitudini, la care candidatii participa individual, comisiile de admitere din facultati vor solicita, cu cel mult 2 zile inainte de inceperea probei respective, unui numar de minimum 3 cadre didactice de specialitate, seturi de bilete cuprinzand fiecare minimum 3 subiecte, teme, intrebari sau exercitii cu caracter aplicativ, corespunzator specificului disciplinei respective. Cu o zi inainte de inceperea probei, Comisia de admitere, impreuna cu 1-2 cadre didactice de specialitate, va verifica, selecta si definitiva biletele pentru examinarea orala, care vor fi aprobate si semnate de presedintele Comisiei de admitere din facultatea respectiva. Dupa definitivare si aprobare, biletele de examen vor fi multiplicate intr-un numar suficient de exemplare si pastrate sub cheie, in dulapuri de fier, la sediul Comisiei de admitere pe facultate.

VIII. Desfasurarea, verificarea si notarea probelor de concurs

Probele orale se desfasoara pe baza programului stabilit de Comisia de admitere a facultatii si afisat cu cel putin 24 de ore inainte de inceperea probei. Nu se admite programarea a doua probe orale in aceeasi zi, pentru aceeasi grupa de candidati.
Pentru desfasurarea probelor orale, candidatii sunt impartiti pe grupe de examinare si repartizati pe sali, iar cadrele didactice examinatoare pe comisii de examinare formate din minimum 3 persoane. Componenta si repartizarea colectivelor de examinare pe grupe de candidati se stabilesc inainte de inceperea probei la fiecare grupa, de catre presedintele comisiei, prin tragere la sorti, astfel incat sa se evite, pe cat posibil, ca aceste colective sa fie formate din aceleasi persoane la doua grupe consecutive de candidati. Candidatii sunt introdusi in sali in ordinea afisata, respectandu-se ora stabilita pentru inceperea probei, astfel ca in sala sa fie permanent 2 candidati. Examinarea orala se face pe baza subiectelor cuprinse in biletele de examen, eventualele intrebari suplimentare referindu-se in mod obligatoriu la aceste subiecte. Toti membrii comisiei examineaza concomitent aceeasi persoana. Dupa examinarea fiecarui candidat, acesta semneaza ciorna pe care si-a pregatit raspunsurile si o preda comisiei, iar comisia de examinare stabileste nota finala sau calificativul final al probei, pe care le trece imediat in legitimatia candidatului. La probele orale la care aprecierea se face cu calificativul ADMIS sau RESPINS, calificativul final al probei se stabileste pe baza majoritatii simple a calificativelor (ADMIS sau RESPINS), acordate separat de fiecare examinator in parte, dupa examinarea fiecarui candidat. La probele orale la care aprecierea se face cu note de la 10 la 1, fiecare examinator apreciaza in mod independent, cu note intregi de la 10 la 1, raspunsul la fiecare subiect, tema inscrisa in biletul de examen. Media probei, acordata separat de fiecare examinator, este media aritmetica, cu doua zecimale, fara rotunjire, a notelor acordate de acesta pentru fiecare subiect, tema, problema. Pe toata durata desfasurarii probei orale, in salile de examinare au acces, in afara comisiilor de examinare si a candidatilor in ordinea afisata, numai membri ai Comisiei de admitere pe Universitate sau pe facultate.
Probele scrise. In vederea desfasurarii probelor scrise, supravegherea se va realiza de cadre didactice si de alte persoane stabilite de decanat. Listele cu personalul de supraveghere vor fi aprobate de catre presedintele Comisiei pe facultate. Repartizarea pe sali a personalului de supraveghere se va face prin tragere la sorti de catre Comisia de admitere pe facultate sau colegiu cu 2-3 ore inaintea fiecarei probe, astfel ca pentru fiecare sala sa se asigure un responsabil de sala si un numar suficient de supraveghetori, in functie de marimea si particularitatile salii, dar minimum 3 persoane.
Salile de concurs vor fi, in prealabil, amenajate pentru aceste activitati prin:

Inainte de a se deplasa spre salile unde au fost repartizati, responsabilii de sali primesc, sub semnatura, de la membrii Comisiilor de admitere pe facultati sau departamente, tabelul nominal cu candidatii repartizati in sala respectiva si un numar de coli-tip, destinate probelor scrise, precum si hartie stampilata pentru ciorne, in functie de numarul candidatilor din sala de care raspund. Accesul candidatilor in sala de concurs este permis cu maximum o ora inainte de inceperea probei. La intrarea candidatilor in sala, personalul de supraveghere verifica identitatea acestora, pe baza buletinului de identitate, a legitimatiei de concurs si a tabelului nominal cu candidatii repartizati in sala respectiva. Actele personale raman pe masa candidatului pe toata durata desfasurarii probei respective, pentru control. Candidatii care nu au asupra lor toate cele prevazute nu sunt primiti in sala de examen; in cazuri de forta majora, presedintele Comisiei de admitere pe facultate poate decide asupra primirii lor. Este strict interzisa introducerea de catre candidati in salile de concurs a oricaror echipamente, dispozitive si mijloace electronice. Responsabilul de sala consemneaza prezenta sau absenta candidatilor pe tabelul nominal si immaneaza fiecarui candidat cate o coala-tip, indicandu-le sa completeze citet numarul legitimatiei, numele si prenumele, precum si prenumele tatalui, pe coltul ce urmeaza sa fie lipit, precum si celelalte rubrici (facultatea, domeniul, disciplina la care se da lucrarea). Coltul se va lipi numai in momentul predarii lucrarii finale. Pentru elaborarea ciornelor, candidatii vor primi coli de hartie distincte, pe care va fi aplicata, in prealabil, stampila facultatii.
Responsabilul de sala primeste plicul cu subiecte de la delegatul Comisiei de admitere pe facultate sau departament si verifica integritatea sigiliului aplicat pe el. In cazul in care se constata nereguli, se va anunta imediat Comisia de admitere. Ora stabilita de Comisia de admitere pentru inceperea lucrarilor scrise, deci pentru deschiderea plicurilor cu subiecte, va fi aceeasi pentru toate salile unde se da aceeasi proba in cadrul unei facultati. La ora stabilita, responsabilul de sala deschide plicul cu subiecte in fata celorlalti supraveghetori si a candidatilor. Subiectele sunt scrise pe tabla simultan in toate salile in care se dau lucrari la aceeasi disciplina. Din momentul deschiderii plicului cu subiecte, nici un candidat nu mai poate intra in sala si nici un candidat nu mai poate parasi sala, decat daca preda lucrarea scrisa si semneaza de predarea acesteia. Timpul destinat pentru elaborarea unei lucrari scrise este de 3-4 ore, socotit din momentul in care subiectele au fost scrise complet pe tabla. Se va atrage atentia candidatilor ca pentru elaborarea lucrarii scrise se pot folosi numai cerneala sau pix de culoare albastra sau neagra, iar pentru executarea schemelor si desenelor numai creion negru. Se interzice folosirea de catre candidati, in timpul probelor scrise, a minicalculatoarelor, riglelor de calcul si a altor mijloace de calcul sau materiale didactice. De asemenea, nu se va folosi alta hartie in afara colilor-tip si a hartiei stampilate pentru ciorne, distribuite de catre supraveghetori. La cerere, responsabilul de sala va distribui candidatilor coli-tip in plus fata de cele inmanate initial; rubricile din aceste coli suplimentare, aflate in coltul care urmeaza sa fie lipit, vor fi completate in acelasi fel ca si cele din colile acordate initial. Dupa transcrierea integrala a subiectelor pe tabla, presedintele Comisiei de admitere pe facultate, insotit de un cadru didactic de specialitate, verifica daca subiectele au fost scrise corect pe tabla in toate salile de concurs si daca lucrarile se desfasoara in conditii normale. In cazul in care, in timpul desfasurarii probei scrise, unii candidati doresc sa isi transcrie lucrarea, fara sa depaseasca timpul destinat probei, colile folosite initial vor fi anulate pe loc, sub semnatura responsabilului de sala. Inscrierea numelui candidatilor pe colile-tip destinate lucrarilor scrise, in afara rubricii care se sigileaza, precum si orice alte semne distincte, atrag dupa sine anularea lucrarii scrise respective. Pe masura ce isi incheie lucrarile, candidatii le predau responsabilului de sala care semneaza pe coltul lucrarii, alaturi de numele candidatului, dupa care candidatii lipesc colturile lucrarii, in fata acestuia si semneaza in tabelul nominal. Candidatii predau separat unuia dintre supraveghetori colile-tip anulate si colile de hartie folosite ca ciorne.
In cazul in care, din motive de forta majora, un candidat este nevoit sa paraseasca sala in timpul desfasurarii lucrarii scrise, acesta va fi insotit de unul din supraveghetori pana in momentul revenirii in sala. La expirarea timpului destinat probei, candidatii care nu au terminat lucrarea o predau in faza in care se afla, fiind interzisa depasirea timpului stabilit pentru elaborarea lucrarilor. Responsabilul de sala, insotit de membrii colectivului de supraveghere, duce lucrarile la sediul Comisiei de admitere pe facultate si le preda, cu numar si sub semnatura, membrilor Comisiei de admitere. Colile-tip anulate, precum si hartia folosita pentru ciorne, se predau distinct membrilor Comisiei de admitere si nu se iau in considerare la verificarea si aprecierea lucrarilor scrise. Membrii Comisiei de admitere pe facultate sau departament vor verifica daca numarul lucrarilor predate corespunde cu numarul semnaturilor de pe tabel si vor proceda la aplicarea stampilei facultatii sau a stampilei confectionate special pentru lucrarile scrise. Dupa terminarea acestei operatiuni, stampila folosita in acest scop se va pastra in exclusivitate de catre decan. Lucrarile la aceeasi disciplina si avand aceleasi subiecte, preluate de la responsabilii de sali, vor fi amestecate, apoi grupate in seturi codificate. Ciornele intocmite de candidati cu ocazia elaborarii lucrarilor scrise, precum si eventualele coli-tip anulate in timpul desfasurarii probei, se impacheteaza si se pastreaza separat, sub cheie, 30 zile de la incheierea concursului, cand se distrug sub supravegherea decanului.
In timpul desfasurarii actiunii de verificare si notare, lucrarile vor fi pastrate la sediul Comisiei de admitere pe facultate, in dulapuri de fier, sigilate. Predarea lucrarilor spre verificare si notare se face prin tragere la sorti si sub semnatura corectorului, in prezenta presedintelui sau secretarului Comisiei de admitere.

IX. Verificarea si notarea lucrarilor scrise

Verificarea si notarea lucrarilor scrise se desfasoara in sali dinainte stabilite dupa un program fixat de comisia de admitere; se va evita ca in salile respective sa ramana mai putin de 3 persoane in timpul actiunii de verificare. Accesul in aceste sali al altor persoane in afara membrilor Comisiei este cu desavarsire interzis. Zilnic, dupa terminarea programului pentru verificare, seturile de lucrari se predau presedintelui sau secretarului Comisiei de admitere pe facultate, pentru a fi inscrise si pastrate in dulapuri de fier, care se sigileaza. Corectorii au obligatia ca, in momentul in care parasesc sala de lectura, sa predea imediat la comisie setul de lucrari. Fiecare lucrare va fi verificata independent de 2 cadre didactice si apreciata separat cu note de la 10 la l. Media fiecarei lucrari scrise, acordata independent si separat de fiecare corector, se calculeaza ca medie aritmetica, cu doua zecimale, fara rotunjire, a notelor acordate pentru fiecare subiect, tema, problema etc. Notele acordate pentru fiecare subiect, tema, problema etc., precum si media pe lucrare se trec in borderouri separate, astfel incat sa fie cunoscute numai de persoana care a apreciat lucrarea. Aceste borderouri se depun, odata cu lucrarile verificate, la comisia de admitere.
Dupa incheierea verificarii si notarii tuturor lucrarilor in conditiile precizate mai sus, Comisia de admitere transcrie mediile acordate de examinatori fiecarei lucrari in borderouri centralizatoare si calculeaza media finala a lucrarii ca medie aritmetica, cu doua zecimale, fara rotunjire, a mediilor acordate de fiecare examinator in parte, sub controlul si raspunderea presedintelui Comisiei. Borderourile centralizatoare se intocmesc in dublu exemplar, din care un exemplar este pastrat de vicepresedintele Comisiei. In cazul ca, intre mediile acordate de examinatori, la aceeasi lucrare scrisa, exista diferenta mai mare de 1.00 punct, lucrarea va fi incredintata unui alt cadru didactic, numit de presedintele Comisiei, care, in prezenta persoanelor care au acordat mediile respective, va proceda la reverificarea lucrarii si va stabili media finala a lucrarii, pe care o va trece in borderou, sub semnatura. Aceasta modalitate se aplica in cazul in care cei doi corectori nu ajung la o concluzie clara asupra notei generale. In borderourile centralizatoare vor fi trecute mediile definitive, pe baza carora se va calcula media finala a lucrarii. Media finala se trece pe fiecare lucrare in parte, cu cerneala, inainte de deschiderea acestora, cu semnatura presedintelui Comisiei. Prin sondaj se vor verifica notele trecute pe lucrari cu cele inscrise in exemplarul doi al borderoului centralizator.
Lucrarile scrise ale candidatilor se deschid numai dupa incheierea tuturor probelor de concurs si trecerea mediei finale pe fiecare lucrare.
Mediile finale obtinute de candidati la fiecare proba sustinuta se trec direct, cu cerneala albastra in cataloagele alfabetice pregatite in acest scop, sub controlul si raspunderea presedintelui comisiei. Eventualele corecturi in cataloagele alfabetice se fac cu cerneala rosie numai de catre presedinte, care a verificat si care va semna de corectare.
Dupa trecerea tuturor mediilor finale pe lucrari, se intocmeste lista de control pe care Comisia de admitere o verifica, nota cu nota, comparand-o cu notele aflate pe lucrarile scrise respective. Greselile constatate cu aceasta ocazie se corecteaza in memoria calculatorului. Listele de control se editeaza iterativ pana la obtinerea unei liste de control corecte. Pe baza notelor din aceasta lista de control, se pot obtine de la calculator toate situatiile necesare concursului de admitere.
Mediile finale ale probelor de concurs (practice, orale, scrise), stabilite in conformitate cu precizarile de mai sus, nu pot fi modificate.
Orice incercare dovedita de frauda, in timpul desfasurarii probelor de concurs (orale, scrise, practice), se sanctioneaza cu eliminarea candidatului respectiv din concurs, mentionandu-se in toate documentele „eliminat din concurs“.
Toate documentele legate de organizarea si desfasurarea concursului de admitere (lucrari scrise, borderouri inseriate si listele cuprinzand rezultatul concursului de admitere pe facultate) se pastreaza in dulapuri de fier, sigilate, pana la incheierea actiunii de verificare a contestatiilor.
Cataloagele utilizate pentru inregistrarea rezultatelor probelor de concurs se stampileaza si se inseriaza inainte de inceperea concursului si, dupa terminarea actiunii de verificare a contestatiilor, se pastreaza in arhiva, in aceleasi conditii, ca si cataloagele si matricolele din timpul studiilor.

X. Stabilirea si comunicarea rezultatelor concursului

La facultatile la care concursul se organizeaza in doua etape, fiecare proba din etapa I are caracter eliminatoriu. Sunt admisi in etapa a II-a numai candidatii care, la probele primei etape, au obtinut calificativul ADMIS sau media minimum 5.00 la fiecare proba. Rezultatele primei etape se afiseaza pe liste nominale in ordine alfabetica, separat pentru candidatii admisi la a doua etapa si separat pentru candidatii respinsi.
Dupa incheierea tuturor probelor, se calculeaza pentru fiecare candidat media generala, ca medie aritmetica, calculata cu doua zecimale, fara rotunjire, a mediilor finale obtinute la fiecare proba de concurs. Probele de la care candidatul a absentat se noteaza cu zero si intra in calculul mediei generale.
Admiterea se face strict in ordinea descrescanda a mediilor generale obtinute de candidati, in limita numarului de locuri stabilit pentru fiecare facultate, respectiv domeniul din cadrul acesteia si in functie de sistemul de departajare stabilit de fiecare facultate. Media minima de admitere nu poate fi mai mica decat 5 (cinci) sau decat un numar de puncte echivalent cu aceasta.
Mediile generale (punctajele) obtinute de candidati la admitere sunt valabile pentru stabilirea ordinii de clasificare numai la facultatea la care acestia au candidat potrivit reglementarilor proprii de admitere ale universitatii si in conformitate cu optiunile mentionate de candidati in cererea de inscriere.
Sistemul de departajare, la medie egala, va fi adus la cunostinta candidatilor, prin afisare, inca de la inscriere. In acest scop, Comisia de admitere intocmeste pentru fiecare facultate si domeniul din cadrul acesteia, lista comuna a candidatilor, in ordine descrescanda a mediilor generale obtinute.
Dupa stabilirea rezultatelor finale ale concursului, comisia de admitere pe facultate va verifica atent modul in care au fost efectuate toate operatiile, pentru a se elimina orice posibilitate de eroare in calcularea mediilor si trecerea lor in cataloagele alfabetice sau in stabilirea ordinei de clasificare a candidatilor.
Rectorul Universitatii emite decizii de inmatriculare pentru candidatii declarati admisi.
Comisia de admitere pe Universitate raspunde de organizarea concursului de admitere, iar Comisia de admitere pe facultate poarta intreaga raspundere asupra aplicarii si respectarii normelor referitoare la stabilirea si comunicarea rezultatelor.
Candidatii care isi retrag actele inainte de afisarea rezultatului final al concursului sunt considerati eliminati din concurs. Rezultatele concursului de admitere se aduc la cunostinta publica, prin afisare imediata, la sediul facultatii, la loc vizibil. Pe listele afisate se vor indica, in dreptul fiecarui candidat, mediile finale obtinute la probele de concurs, media generala. Dosarele candidatilor respinsi sau ale celor care renunta la scolarizare se restituie, la cerere, in cel mai scurt timp, obligatoriu gratuit, pe baza actelor de identitate.

XI. Depunerea si rezolvarea contestatiilor

Eventualele contestatii cu privire la rezultatul probelor scrise se depun la secretariatele facultatilor in termen de 48 de ore de la afisarea rezultatelor finale ale concursului. Termenul stabilit pentru depunerea contestatiilor va fi reamintit candidatilor odata cu afisarea rezultatelor. De asemenea, se va reaminti candidatilor ca nu se primesc, in nici un caz, contestatii la contestatii. La facultatile sau specializarile la care concursul se organizeaza in doua etape, contestatiile la probele scrise din cadrul primei etape se depun si se rezolva inainte de inceperea probelor pentru etapa a II-a. La probele orale nu se admit contestatii.
Pentru rezolvarea contestatiilor depuse de candidati, presedintele Comisiei numeste 3-5 cadre didactice, altele decat cele ce au facut parte din comisia de corectare, care vor examina atent fiecare contestatie, verificand modul in care au fost respectate normele si procedura de concurs, criteriile de verificare si apreciere a lucrarilor scrise contestate, comparativ cu continutul si calitatea raspunsurilor date de candidat, precum si daca notele si mediile acordate de corectori au fost transcrise corect pe toate documentele de concurs, iar mediile finale si generale au fost calculate fara greseli. Dupa expirarea termenului de rezolvare si raspuns a contestatiilor (cel mult 3 zile de la expirarea termenului de depunere a acestora), rezultatul concursului de admitere se considera definitiv si nu mai poate fi modificat. Decizia comisiei de contestatii este definitiva. Contestatiile depuse dupa indeplinirea acestei proceduri nu vor fi luate in considerare, indiferent de autoritatea careia ii sunt adresate.
In cazul in care, in urma analizarii contestatiilor se constata abateri de la normele si procedura de concurs sau greseli in calcularea mediilor, transcrierea lor pe documentele de concurs si stabilirea ordinii de clasificare, decanul facultatii va intocmi proces-verbal de constatare, pe care il va inainta Comisiei de admitere pe Universitate pentru rezolvare.
In cazul reclamarii ori contestarii unor nereguli la admitere, produse de cadrele didactice, Comisia de admitere solicita rectorului intrunirea Colegiului de Etica pentru analiza cazului si luarea deciziei corespunzatoare.
In caz ca la unele din lucrarile contestate se constata greseli evidente de apreciere, fata de criteriile stabilite de Comisia de admitere, lucrarile respective vor fi reverificate atent de catre comisiile numite in acest scop. Se recomanda ca aceste comisii sa consulte si cadrele didactice care au verificat lucrarile respective in timpul concursului, pentru clarificarea eventualelor puncte de vedere.
Daca nota initiala este mai mica sau egala cu 9.00, dupa recorectare se modifica doar daca diferenta este mai mare cu un punct. Daca nota initiala este mai mare decat 9.00, dupa recorectare, indiferent de marimea diferentei, nota se modifica. Pentru fiecare medie modificata se intocmeste proces-verbal.

XII. Inscrierea la a doua facultate a absolventilor cu diploma de licenta

Absolventii cu diploma de licenta, pot urma o a doua facultate, in regim cu taxa acestia avand obligativitatea sa declare daca au urmat o alta facultate si perioada in care acestia au fost sustinuti financiar de la bugetul de stat.
Absolventii cu diploma de licenta ai invatamantului superior particular au dreptul sa urmeze o a doua specializare in institutiile de invatamant superior de stat pe locurile finantate de la buget, numai in urma sustinerii si reusitei la concursul de admitere. Perioada de inscriere, criteriile specifice de inscriere la a doua facultate a absolventilor cu diploma de licenta si numarul locurilor disponibile sunt stabilite de catre consiliile facultatilor si afisate la secretariate.

Absolventii cu diploma de licenta care doresc sa urmeze a doua facultate vor depune, la secretariatul facultatii, urmatoarele:
a) diploma de licenta – in original,
b) diploma de bacalaureat – in original,
c) certificat de nastere – copie legalizata,
d) chitanta de plata a taxelor de inscriere ,
e) fotografii tip buletin,
f) adeverinta medicala din care sa reiasa ca sunt apti pentru a urma facultatea respectiva, eliberata de dispensarul teritorial, alte acte solicitate de facultatate.

XIII. Dispozitii finale

Universitatea din Bucuresti percepe taxa de la candidati pentru organizarea si desfasurarea concursului de admitere. Informatiile privind nivelul taxelor si conditiile de plata se afiseaza la secretariatele facultatilor sau departamentelor.
Nu vor fi supusi taxelor de admitere candidatii orfani de ambii parinti, cei proveniti din casele de copii sau din plasament familial, copiii personalului didactic si personalului incadrat in Universitatea din Bucuresti. Scutirea de plata a taxelor de admitere se face de presedintele Comisiei de admitere pe facultate numai pe baza actelor prezentate de candidati, din care sa rezulte ca fac parte din una din categoriile enuntate mai sus.

Universitatea din Bucuresti nu are nici o obligatie fata de candidatii admisi referitoare la cazare si masa.

(text reprodus de pe site-ul CIOCP)

 

 

 

 

 

 

 

Regulament privind activitatea profesionala a studentilor

(textul integral în format PDF)

Capitolul I - Înscrierea în facultate si documentele studentului
Capitolul II - Drepturile si îndatoririle studentului
Capitolul III – Frecventa
Capitolul IV – Promovarea
Capitolul V - Întreruperi de studii, exmatriculari si transferuri
Capitolul VI - Recompense si sanctiuni
Capitolul VII - Finalizarea studiilor
Capitolul VIII - Dispozitii finale si tranzitorii

Capitolul I

Înscrierea în facultate si documentele studentului


Art. 1 Înmatricularea în anul I se face de catre Rector, în urma rezultatelor concursului de admitere, sub numar (cod) unic – numar matricol, valabil pentru întreaga perioada de scolarizare în facultatea pentru care a sustinut concurs.
Art. 2 La înscrierea în anul I de studii se alcatuieste dosarul studentului care va cuprinde:

o cererea tip de înscriere pentru anul I de studii;
o diploma de bacalaureat (echivalenta), în original;
o certificatul de nastere în copie legalizata;
o acte care atesta schimbarea numelui, copie legalizata;
o adeverinta medicala de la medicul de familie
o copie B.I / C.I

În perioada scolarizarii dosarul studentului se completeaza cu:
o cererile de înscriere pentru începutul fiecarui an universitar;
o actele necesare pentru obtinerea bursei, conform legislatiei în vigoare;
o cererile pentru disciplinele optionale;
o actele prin care se certifica studiile efectuate în alte universitati din
tara si strainatate si rezultatele obtinute;
o contractele de studii încheiate pentru fiecare an universitar.
Art. 3 La înscrierea în facultate, se elibereaza fiecarui student:
o carnetul de student
o legitimatia de student

În carnetul de student se înscriu toate notele obtinute la probele de evaluare.
Prezentarea carnetului de student sau a buletinului / cartii de identitate profesorului examinator este obligatorie.
Aceste documente se vizeaza de catre secretariat la începutul fiecarui an universitar.
În documentele studentului nu sunt admise corecturi sau introduceri de date nereale. În cazul pierderii documentelor personale (carnet de student, diverse legitimatii) se elibereaza un duplicat dupa anuntarea în presa a pierderii si achitarea taxelor stabilite prin instructiuni.
În caz de retragere, transfer sau exmatriculare studentul este obligat sa restituie carnetul de student si alte legitimatii (legitimatie de transport, de biblioteca etc.).
Înscrierea studentului de la toate formele de învatamânt se face în primele 10 zile de la începutul anului universitar, la cererea studentului care îndeplineste conditiile stabilite în regulamentul sistemului de credite transferabile si ale prezentului regulament.
Regulament privind activitatea profesionala a studentilor


Capitolul II
Drepturile si îndatoririle studentului


Art. 4 Drepturi
Studentul, în calitate de membru al comunitatii academice,are drepturi si obligatii care sunt cuprinse în prevederile Legii învatamântului, ale Cartei Universitatii din Bucuresti si ale
În perioada scolarizarii studentul are dreptul:
a) Sa beneficieze de gratuitatea învatamântului, conform Legii învatamântului nr. 84/ 1995, republicata, cu completarile si amendamentele ulterioare si instructiunile de aplicare a acestei legi, pe durata studiilor universitare prevazute prin Hotarâre Guvernamentala pentru specializarea data, pentru toate activitatile din planul de învatamânt, cu exceptia situatiilor mentionate în art. 58 din Legea învatamântului.
b) Sa urmeze concomitent doua specializari (conform art.60, pct. 4 din legea Învatamântului) daca îndeplineste conditiile de admitere cerute.
c) Sa utilizeze laboratoarele, salile de cursuri si seminarii, bibliotecile si salile de lectura precum si toate mijloacele puse la dispozitie de Universitatea din Bucuresti pentru pregatirea profesionala si activitatile cultural-sportive.
d) Sa primeasca burse si alte forme de sprijin material, în conformitate cu normele legale si regulamentele stabilite de Universitate si legislatia în vigoare;
e) Sa beneficieze de asistenta medicala gratuita;
f) Sa fie cazat în caminele si sa ia masa la cantinele Universitatii, în conditiile prevazute de regulamentele în vigoare, în limita locurilor disponibile;
g) Sa aleaga si sa fie ales ca reprezentant al studentilor, în Consiliul facultatii si in Senatul Universitatii;
h) Sa beneficieze de burse de mobilitate, pentru studii la alte universitati din tara si strainatate;
i) Sa beneficieze de tarif redus cu 50%, conform legislatiei in vigoare, pentru transportul local în comun de suprafata si subteran, precum si pentru transportul intern auto, feroviar si naval, în timpul anului calendaristic;
j) Sa beneficieze de tarife reduse cu 50% pentru acces la muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, filme si alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice, conform legislatiei în vigoare.
Regulament privind activitatea profesionala a studentilor


În cazul studentilor orfani de ambii parinti sau a celor proveniti din casele de copii transportul este gratuit, conform legislatiei în vigoare.
Studentii etnici români din afara granitelor tarii, bursieri ai statului român, beneficiaza de:
- gratuitate la toate manifestarile prevazute la pct. j;
- dreptul de a primi la cerere conform reglementarilor în vigoare duplicate dupa actele de studii si situatii scolare;
- dreptul de a fi informat asupra Planului de învatamânt, fisei disciplinei, programelor analitice (syllabus), formelor de evaluare, calendarului anului academic, bibliografiilor de specialitate.
Art. 5 Obligatii.
a. Sa îndeplineasca cu exigenta, în conditii bune si la timp toate obligatiile ce-i revin potrivit planului de învatamânt si programelor universitare în scopul unei temeinice pregatiri profesionale;
b. Sa respecte normele de etica si de conduita academica privind ordinea, moralitatea si drepturile celorlalti, atât in cadrul Universitatii, cât si în afara. Studentul este responsabil pentru întregul sau comportament;
c. Sa se foloseasca cu grija de materialele existente în spatiile de învatamânt, camine, cantine etc. Daunele produse vor fi sanctionate conform regulamentului intern;
d. Sa respecte autoritatea personalului didactic, de cercetare si administrativ, precumsi autoritatea organismelor de conducere din facultati, colegii si din Universitate;
e. Sa achite taxele stabilite în baza art.58 din Legea învatamântului cu modificarile si completarile ulterioare, în cuantumul stabilit de Senatul Universitatii;
f. Sa respecte repartizarea pe grupe, termenele de eliberare a documentelor scolare conform legislatiei în vigoare si regulamentelor Universitatii din Bucuresti,
programul de lucru al secretariatelor si decanatului, orarul.


Capitolul III
Frecventa


Art. 6 Studentul are obligatia sa frecventeze toate activitatile de instruire: cursuri, seminarii, laboratoare, activitati practice, prevazute cu frecventa obligatorie în reglementarile facultatii, stabilite de catedre si Consiliul facultatii.Acestea se aduc la cunostinta studentilor prin fisele disciplinelor si planurilor de învatamânt afisate, la începutul fiecarui an universitar, dar nu mai tarziu de 15 octombrie.
Modul de frecventare a orelor de activitate didactica precum si îndeplinirea lucrarilor desfasurate la acestea se stabilesc, în functie de specificul disciplinelor, de catre Consiliul facultatii, la propunerea titularului de disciplina. Toate referirile la Regulament privind activitatea profesionala a studentilor standardele minimale privind activitatea studentului in cadrul unei discipline de studiu se pot gasi in fisa disciplinei, documentul curricular aflat la dispozitia studentului si afisat pe întreaga perioada a anului universitar la avizierele facultatilor.
Nerespectarea prevederilor privind frecventa minima obligatorie stabilita de Consiliul facultatii la propunerea titularului disciplinei se sanctioneaza cu refuzul primirii studentului la examen si cu obligatia de a reface activitatile prevazute pentru acea disciplina.
Pe parcursul semestrelor se organizeaza, în cadrul orelor de activitate didactica, lucrari de laborator, analize de caz, dezbateri tematice, teste etc.; participarea la acestea si rezultatele obtinute vor fi luate în considerare la evaluarile finale cu o anumita pondere, în functie de specificul disciplinei, pondere care va fi prevazuta în programa analitica respectiva.
În cazuri întemeiate se pot motiva absentele de la activitatea prevazuta cu frecventa obligatorie de catre decanul facultatii, pe baza actelor justificative si a cererii individuale a studentului. Fac exceptie lucrarile de laborator si lucrarile practice, care se vor reface.
Absentele se motiveaza pentru cazuri medicale, participari la manifestari sportive de performanta, participari la conferinte, simpozioane si alte cazuri deosebite. Între cazurile medicale vor fi luate în considerare numai certificate vizate de policlinica sau spitalul studentesc.

În cazul în care absentele motivate de la activitatile practice depasesc anumite prevederi stabilite de Consiliul facultatii studentul se poate prezenta la examen dupa recuperarea acestora, in conformitate cu prevederile legale in vigoare (cu plata unor taxe stabilite de catre Senat în regim de activitati suplimentare).
Decanul facultatii poate aproba studentei gravide scutirea partiala de frecventa în baza actelor medicale vizate de dispensarul studentesc; în cazul repetarii activitatii prevazute cu frecventa obligatorie aceasta va fi scutita de plata taxelor.
De scutirea platii taxelor pot beneficia si studentii care prezinta acte medicale certificand cazuri de îmbolnaviri grave, precum si studentii convocati temporar pentru activitati sportive de performanta sau manifestari stiintifice, culturale etc.


Capitolul IV
Promovarea


Art.7 În Universitatea din Bucuresti, in conformitate cu prevederile legale in
vigoare, procesul de învatamânt se organizeaza pe cicluri:
o ciclul I – licenta, cuprinde 6 – 8 semestre;
o ciclul II – masterat, cuprinde 2 - 4 semestre;
o ciclul III – doctorat, cuprinde 6 semestre

Art.8 Evaluarea pregatirii profesionale a studentului se face pe întreg parcursul studiilor, în cadrul seminariilor, al lucrarilor practice,al verificarilor si al altor forme prevazute în planurile de învatamânt, precum si prin examene care se sustin în sesiunile stabilite în conformitate cu structura anului universitar si cu fisa disciplinei.
Studentul de la învatamântul cu frecventa, frecventa redusa si ID va sustine examenele în cele 3 sesiuni stabilite prin structura anului universitar.
Art.9 Pentru fiecare disciplina prevazuta în planul de învatamânt, care se încheie cu nota (obtinuta la examen, verificare, proiect, practica etc.) se atribuie un numar de credite care oglindeste timpul consumat pentru pregatire.
Art.10 Studentul care opteaza pentru profesiunea didactica este obligat, conform Legii învatamântului si reglementarilor legale, sa participe si sa finalizeze activitatile (cursuri, seminarii, practica pedagogica) Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic (DPPD).
Promovarea tuturor examenelor / verificarilor prevazute în planul de învatamânt al Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic este atestata de obtinerea certificatului care dovedeste pregatirea pedagogica, în vederea ocuparii unui post didactic.
Art.11 Volumul si nivelul cunostintelor cerute la probele de evaluare sunt stabilite prin fisele respectivelor discipline / programe de studiu.
Ziua si ora sustinerii examenelor, pentru toate formele de învatamânt, se stabilesc de catre decanate, la propunerea grupelor de studenti si cu acordul cadrului didactic titular de disciplina.
Programul se stabileste pe grupe si se aduce la cunostinta studentilor prin afisare cu cel putin doua saptamâni înaintea începerii sesiunii de examene.
Pentru sesiunea de toamna, programarea examenelor se face pâna la terminarea sesiunii de vara si se afiseaza.
Examenele se sustin în fata cadrului didactic care a predat disciplina respectiva, asistat - unde este cazul - de cadrul didactic care a condus seminariile sau lucrarile practice sau de un alt cadru didactic de specialitate. Cataloagele vor fi semnate de ambele cadre didactice.
Art.12 Încheierea situatiei scolare semestriale la disciplinele prevazute în planul
de învatamânt cu verificare, se va face cu o saptamâna înaintea sesiunii de examene ..
Art.13 Modul de sustinere a examenelor - proba scrisa, proba orala sau proba scrisa si orala - se stabileste, pentru fiecare disciplina în parte, pâna la 15 octombrie si se aduce la cunostinta studentilor, prin afisare.
Art.14 Notarea raspunsurilor studentului la examene, verificari, proiecte se face, de regula, cu note de la 10 la 1, exprimate în numere întregi, nota minima de promovare fiind 5. În unele cazuri stabilite prin instructiuni, verificarile pot fi notate cu admis / respins.
La disciplina la care se sustin mai multe probe (scris, oral, probe de laborator etc.) examinatorul sau comisia de examinare va stabili o singura nota (cifra întreaga) prin aprecierea tuturor rezultatelor obtinute de student.
Admiterea proiectului (în cazul în care acesta este stabilit pentru o disciplina anume) constituie o conditie de prezentare la examene la disciplina respectiva; nota obtinuta la proiect nu se include în nota de examen, ci se înscrie separat în catalog si în carnetul studentului.
Art.15 Cataloagele completate la toate rubricile si semnate de catre examinatori vor fi depuse obligatoriu la secretariat, pâna la sfârsitul sesiunii de examene.
Pentru studentul care nu se prezinta la examenele planificate în sesiunea respectiva se trece "absent" în catalogul de examen.
Intrarea în examen se face pe baza prezentarii carnetului de student sau B.I / C.I., iar profesorul examinator este obligat sa treaca nota în carnet.
Art.16 Pâna la data de 14 aprilie decanatele sau departamentele vor face cunoscuta, prin afisare, lista disciplinelor optionale oferite în anul universitar urmator pentru fiecare an de studiu. Studentul este obligat sa-si aleaga, prin cerere scrisa, disciplinele optionale pâna la data de 15 mai.
Optiunea pentru limba straina nu poate fi schimbata pe întreaga perioada prevazuta în planul de învatamânt, daca solicitarea nu s-a facut în perioada primului semestru de studii.
Art.17 Facultatile vor afisa, începând cu semestrul 4(6) lista conducatorilor si tematica pentru lucrarile de licenta. Studentii vor opta, în scris, pâna la finele semestrului 4(6) pentru tema aleasa.
Art.18 Practica de specialitate este obligatorie pentru studentul a carui specializare cuprinde si acest tip de activitate. Verificarea competentelor dobândite de student în activitatea practica se face, de regula, printr-o modalitate de evaluare la locul de desfasurare a acesteia, de catre o comisie formata din conducatorul - cadru didactic - si îndrumatorul de practica din partea unitatii unde s-a desfasurat practica.
Practica pedagogica se va desfasura conform planurilor de învatamânt si metodologiei elaborate de Departamentul de Pregatire a Personalului Didactic.
Art.19 Promovarea examenului (verificarii) implica si acordarea pachetului de credite prevazute pentru disciplina respectiva. Pachetul (numarul) de credite alocat unei discipline nu este divizibil. In concordanta cu reglementarile Universitatii din Bucuresti in domeniul gestiunii creditelor academice de studii se stabilesc urmatoarele elemente:
a. Creditele se pot aduna în module pentru obtinerea unor competente / specializari / calificari complementare.
b. Creditele se pot transfera între structurile apartinând unor specializari sau domenii diferite (transferul structural).
c. Creditele sunt transferabile de la o unitate de învatamânt la alta: pe discipline, pe grupuri de discipline sau pe perioade compacte de studiu - transfer orizontal - (de la o facultate la alta sau de la o specializare la alta).
Consiliul facultatii va stabili criteriile de transfer al creditelor precum si numarul acestora. Transferul se face în baza cererii individuale a studentului si a situatiei clare, oficiale, a creditelor. Decanul facultatii primitoare aproba acest transfer.
d. Creditele se pot obtine în avans si se pot reporta în semestrele urmatoare (mobilitatea creditelor). Obtinerea în avans sau reportarea în semestrele urmatoare se face la cererea studentului si se aproba de catre Biroul Consiliului facultatii.
e. Creditele obtinute se recunosc pe întreaga durata a scolaritatii; recunoasterea lor nu este afectata de modificarile de programa sau plan de învatamânt (imperisabilitatea creditelor).
f. Studentul care la sfârsitul semestrelor aferente trunchiului comun acumuleaza mai putin de 50% din creditele reprezentând ritmul normal de studii va fi exmatriculat.
Cazurile de forta majora (concedii medicale de maternitate, cazuri de îmbolnaviri grave dovedite cu acte medicale eliberate sau vizate de Spitalul Studentesc) se constituie ca exceptie si se rezolva, la cererea studentului, prin prelungirea scolaritatii sau prin întrerupere.
g. Studentul care la sfârsitul semestrelor aferente trunchiului comun are acumulate mai mult de 50% din credite, dar nu îndeplineste conditia de promovare,
poate solicita prelungirea cu 1-2 semestre (de gratie) cu plata examenelor restante, concomitent cu activitatile didactice curente.
h. Creditele alocate se acumuleaza pe discipline, rotunjindu-se în valori întregi.

Art.20 Pentru ciclurile de studii de licenta si masterat, la fiecare disciplina, studentul se poate prezenta la examene de cel mult 2 ori gratuit.
În cazul în care studentul nu obtine note de promovare dupa cea de a doua prezentare poate solicita reexaminarea o singura data în conditiile art.58 din Legea învatamântului (cu taxa).
Art.21 In conformitate cu Legea 224/2005 la începutul fiecarui an universitar, începând cu anul I 2005/2006, se procedeaza la reclasificarea studentilor, dupa cum urmeaza:
a. identificarea cifrei de scolarizare pentru locurile finantate de la buget, alocata la admiterea în ciclul de licenta;
b. stabilirea numarului de locuri pentru cazurile sociale (nu mai mult de 15% din totalul locurilor finantate de la buget);
c. identificarea cazurilor sociale (studentii care îndeplinesc conditiile pentru acordarea burselor sociale, conform Regulamentului de acordare a burselor);
d. clasificarea, în ordinea descrescatoare a punctelor obtinute (conform lit. e) de catre studentii considerati cazuri sociale – în cazul în care numarul lor este mai mare decât numarul locurilor alocate pentru aceasta categorie;
e. punctele se obtin prin însumarea produsului rezultat din numarul de credite si nota acordata, la fiecare disciplina din planul de învatamânt, astfel încât pentru 60 de credite sa se obtina între 300 si 600 de puncte.
f. clasificarea celorlalti studenti în ordinea descrescatoare a punctelor obtinute conform regulilor stabilite la lit. e.
g. ocuparea locurilor finantate de la buget de catre studentii clasificati în ordinea punctelor obtinute;
h. trecerea pe locurile cu taxa a studentilor care nu s-au calificat pentru locurile finantate de la buget.
Art.22 Decanul poate aproba, în baza cererii individuale, reexaminarea în vederea maririi notei la cel mult 3 discipline pe an, studentului care are promovate toate
examenele prevazute în planul de învatamânt pentru anul de studii curent. Nu se admit sustineri de examene de marire a notelor la discipline studiate în anii precedenti.
Reexaminarea pentru marirea notei nu se poate repeta.
Reexaminarile în vederea maririi notei se stabilesc dupa sesiunile programate conform planurilor de învatamânt si cel mai târziu cu 5 zile înaintea începerii noului an universitar. Acestea vor putea fi sustinute în fata unei comisii din care face parte titularul de disciplina. Proba de marire de nota se sustine cu asigurarea obiectivitatii de examinare si a gradului de standardizare a probei. Nota se modifica numai în cazul în care studentul obtine o nota mai mare decât cea initiala.
Art.23 Încheierea situatiei scolare a studentului se face dupa sesiunea de toamna cu cel putin 3 zile înainte de începerea noului an universitar.
Art.24 Studentul care încearca sa promoveze probele de evaluare(examene, verificari, proiecte, teste etc) prin frauda va fi exmatriculat de catre Rector, la propunerea Biroului Consiliului facultatii.
Art.25 Studentului care pleaca la studii, cu avizul decanului si aprobarea Rectorului, la universitati din strainatate i se recunosc activitatile desfasurate si examenele sustinute, pe baza documentelor de studii emise de respectivele institutii de învatamânt universitar.
Recunoasterea (echivalarea) examenelor si a anilor de studii se aproba de conducerea facultatilor, în baza principiilor stabilite de aceasta.
Anul de studii se considera încheiat atunci când studentul a promovat toate disciplinele prevazute în planul de învatamânt pentru anul de studii respectiv, în conditiile prezentului regulament si a acumulat numarul de credite stabilit.
Studentul care are restante poate fi înscris în anul de studii superior ca restantier.
Pentru studentul ultimului an de studii, situatia scolara se încheie cu o saptamâna înainte de data fixata pentru examenul de absolvire, licenta, dizertatie (dupa caz).
Studentul care la finalul studiilor, dupa parcurgerea numarului de semestre (ani de studii) prevazute în planul de învatamânt pentru durata studiilor, nu si-a finalizat în totalitate obligatiile scolare si are un numar de maxim 5 restante, poate solicita prelungirea scolaritatii cu 1 - 2 semestre în conditiile art.58 din Legea învatamântului (cu taxa) si ale hotarârilor consiliului facultatii.
Art.26 Consiliul facultatii poate aproba prelungirea scolaritatii gratuite cu un an universitar fata de durata legata de scolarizare în urmatoarele situatii:
a) cazuri medicale atestate prin certificate medicale, însumând cel putin 60
zile de concediu medical, confirmate de Spitalul Studentesc;
b) participarea sportivilor de performanta la programe speciale de pregatire si la competitii nationale si internationale;
c) concedii de maternitate si îngrijirea copilului (2 ani prin exceptie).
Art.27 Dupa încheierea ciclului de studii, studentul poate obtine, la cerere, 1 - 2 semestre de prelungire a scolaritatii, pentru a acumula credite suplimentare, necesare obtinerii unor specializari sau calificari secundare, în cadrul aceleiasi facultati.
scolaritatea în aceasta situatie este cu plata, conform Legii învatamântului nr.84/ 1995, republicata. Conducerile facultatilor pot stabili reglementari proprii, în sensul prezentului articol.


Capitolul V
Întreruperi de studii, exmatriculari si transferuri


Art.28 Activitatea profesionala a studentului din învatamântul universitar de zi, frecventa redusa si învatamânt la distanta, în mod normal, trebuie sa fie continua pe întreg parcursul numarului de semestre si ani de studii stabilite prin planul de învatamânt.
La cererea studentului (studentei) decanul facultatii poate aproba întreruperea studiilor.
Durata studiilor pentru care studentul beneficiaza de gratuitatea învatamântului, conform Legii învatamântului, nu este afectata de perioada pentru care s-a aprobat întreruperea de studii.
Studentul care a întrerupt studiile, la reluarea acestora, va îndeplini eventualele obligatii scolare de diferenta rezultate în urma modificarii planurilor de învatamânt si beneficiaza de recunoasterea examenelor promovate, pâna la momentul întreruperii, în baza Sistemului de credite.
Art.29 Studenta gravida beneficiaza, în baza cererii si a actelor doveditoare, de o perioada de întrerupere cu o durata echivalenta cu durata concediului, stabilita de lege.
Aceste întreruperi nu intra sub incidenta art.58 din Legea învatamântului. La reluarea studiilor studenta va sustine eventualele diferente aparute prin modificarea planului de învatamânt si beneficiaza de recunoasterea examenelor promovate, pâna la momentul întreruperii, în baza Sistemului de credite.
Art.30 Studentul care beneficiaza de concedii medicale însumând minim 60 de zile poate solicita prelungirea medicala a scolaritatii.
Durata legala a studiilor pentru care beneficiaza de gratuitate nu este afectata de prelungirea medicala a scolaritatii.
Art.31 Studentul care solicita, din motive personale, retragerea de la studii va fi exmatriculat.
Art.32 Studentul exmatriculat poate fi reînmatriculat, o singura data pe durata studiilor, în anul imediat urmator ultimului an de studii promovat. Cererile pentru
reînmatriculare se depun pâna la data de 15 septembrie 2006 la secretariatul facultatii.
Art.33 Taxele de scolarizare se achita, de regula, în doua transe, în primele 30 de zile ale fiecarui semestru.
Art.34 Pentru neplata taxei studentul care studiaza pe locuri cu taxa va fi scos din evidenta, la propunerea facultatii. În cazul achitarii taxei în termen de 30 de zile de la data scoaterii din evidenta, studentul îsi va relua calitatea de student, cu avizul conducerii facultatii si cu aprobarea Rectoratului. Dupa acest termen studentul care nu-si achita taxele va fi exmatriculat.
Art.35 Studentul poate fi transferat de la o forma de învatamânt la alta, de la o specializare la alta , de la o facultate la alta sau de la o universitate de stat acreditata la alta, tinându-se seama de aplicarea sistemului de credite transferabile si compatibilitatea planurilor de învatamânt.
Cererile de transfer se depun la secretariatul facultatii care urmeaza sa primeasca studentul pâna la 15 septembrie sau înainte cu 10 zile de începerea semestrului al II-lea, iar raspunsul se va da cu cel putin 5 zile înaintea începerii anului universitar urmator sau a semestrului.
Art.36 Transferarea studentului se poate face numai începând cu semestrul al IIlea al anului I de studii, numai de la o facultate (specializare) la alta facultate (specializare) cu profil identic sau apropiat.
Studentul poate depune cerere de transfer numai daca toate obligatiile sale scolare au fost îndeplinite în conformitate cu planul de învatamânt si respectarea criteriilor de performanta stabilite de fiecare facultate si în limita locurilor alocate pentru seria respectiva.
Cererile de transfer trebuie sa contina avizele ,de principiu ale decanului de unde pleaca studentul, iar pe verso sa existe situatia scolara a solicitantului, semnata de secretarul sef al facultatii. Toate aceste mentiuni trebuie stampilate si datate.
Art.37 În cazul în care numarul cererilor de transfer este mai mare decât numarul locurilor disponibile la specializarea respectiva, se va tine seama în primul rând de situatia scolara a solicitantilor (ordinea de clasificare).
Art.38 Aprobarea transferarii are urmatoarea succesiune si este de competenta:

a) Biroului Consiliului facultatii în cazul transferarii de la o sectie la alta sau de la o forma de învatamânt la alta, în cadrul aceleiasi facultati.
b) Biroul Consiliului facultatii de unde pleaca studentul,respectiv a Biroului Consiliului facultatii unde urmeaza sa se transfere studentul si Rectorului în cazul transferarii de la o facultate la alta în cadrul Universitatii din Bucuresti.
c) Rectorului institutiei de învatamânt superior de unde pleaca studentul si Rectorului institutiei de învatamânt superior unde solicita a fi înscris, cu acordul Biroului Consiliului facultatii de unde pleaca si cu acordul Biroului Consiliului facultatii primitoare, pentru cazurile de transfer între facultati de acelasi profil sau apropiat din institutii de învatamânt superior diferite.
Art.39 Biroul Consiliului facultatii care primeste studentul transferat stabileste:
a) recunoasterea sau echivalarea examenelor si a creditelor;
b) examenele de diferenta si alte obligatii – unde este cazul- .
c) perioada de sustinere a examenelor de diferenta.
Studentul transferat care nu îndeplineste întocmai programul stabilit de Biroul Consiliului facultatii si nu reuseste pe parcursul a maximum 2 semestre sa finalizeze examenele de diferenta precum si promovarea disciplinelor si acumularea creditelor prevazute în planul de învatamânt, va fi exmatriculat.
Art.40 Dispozitia de înmatriculare a studentului (în copie) se transmite unitatii de învatamânt de unde vine studentul în vederea transmiterii actelor de studii catre facultatea la care s-a transferat studentul (diploma de bacalaureat, situatia scolara pe ani de studii, certificatul de nastere - copie legalizata - si totodata mentionarea expresa daca studentul a beneficiat sau nu de bursa, categoria acesteia si anii universitari - semestre - în care a beneficiat de bursa).


Capitolul VI
Recompense si sanctiuni


Art.41 Pentru performante deosebite în activitatea profesionala si stiintifica
studentul poate fi recompensat prin:
a) acordarea diplomei de merit (daca pe întreg parcursul scolaritatii a obtinut numai note de 9 si de 10, iar media de absolvire pe anii de studii si examen de licenta este de minimum 9,50).
b) burse speciale (de merit, de performanta) în conformitate cu reglementarile în vigoare privind atribuirea acestora;
c) alte forme de premiere stabilite de Consiliul facultatii din fondurile proprii în regim de autofinantare în conformitate cu reglementarile legale.
Art.42 Nerespectarea de catre student a îndatoririlor ce decurg din prezentul regulament, precum si a prevederilor cuprinse în Carta universitara adoptata de catre Senatul Universitatii din Bucuresti la data de 11 ianuarie 1996, atrage dupa sine aplicarea urmatoarelor sanctiuni:
a) amânarea cu un semestru a sustinerii examenului la disciplina la care nu au fost îndeplinite obligatiile minimale;
b) ridicarea bursei pe o perioada determinata;
c) suspendarea dreptului de a locui în camin;
d) avertisment;
e) exmatriculare cu sau fara drept de reînmatriculare.
Sanctiunile de la punctele a, b, c si d se aplica de catre Consiliul facultatii, iar cea de la punctul e de catre rector, la propunerea consiliului facultatii.
Sanctiunile se aplica în functie de gravitatea abaterilor, de repetarea lor, de conditiile în care au fost savârsite. Ele pot fi contestate la organul imediat superior în termen de 30 de zile.
Exmatricularea din motive profesionale nu poate fi contestata.


Capitolul VII
Finalizarea studiilor


Art.43 Studiile în învatamântul superior de licenta se încheie cu examen de licenta organizat pe baza Legii învatamântului, pe baza criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii si a metodologiei Senatului Universitatii din Bucuresti. Absolventii primesc DIPLOMA DE LICENTA si suplimentul la diploma, media minima de promovare a examenului de licenta fiind 6 (sase).
Absolventul învatamântului superior de licenta care nu a promovat examenul de licenta poate primi, la cerere, certificat de studii si foaia matricola.
Absolventul Departamentului de Pregatire a Personalului Didactic primeste un certificat de absolvire o data cu diploma.
Art.44 Comisiile pentru examenele de licenta sunt propuse de catedre si aprobate de consiliul facultatii. Ele pot ramâne aceleasi si pentru sesiunea de iarna (lunile ianuarie - februarie) a anului universitar urmator. Tematica examenului de licenta
trebuie sa ramâna neschimbata pentru sesiunea din vara a anului universitar curent si in cea din iarna a anului universitar urmator.
Art.45 Finalizarea studiilor de masterat se face prin sustinerea unei
dizertatii.Nota minima de promovare este 6(sase). Absolventul primeste diploma de master si suplimentul la diploma.


Capitolul VIII

Dispozitii finale si tranzitorii


Art.46 Prezentul regulament se aplica studentilor înmatriculati începând cu anul universitar 2005/2006 si este valabil pentru ciclurile de licenta si masterat la toate formele de învatamânt.
Art.47 Eventualele adaptari ale prezentului regulament la specificul facultatilor vor lua forma unor amendamente, care vor fi aprobate, ca si regulamentul însusi de catre Senat.
Art.48 Orice modificare adusa prezentului Regulament, intra în vigoare la începutul urmatorului an universitar.
Art.49 Prezentul regulament adoptat în sedinta Senatului Universitatii din Bucuresti din data de 23.03.2006, intra în vigoare începând cu 31.03.2006.


RECTOR,
Prof.dr.Ioan Pânzaru
______________________________________________________
1.Legea 84/1995, republicata – Legea învatamântului.
2.Legea 128/1997 – Lege privind Statutul personalului didactic.
3.Carta Universitatii.
4.Legea 288/2004 privind organizarea studiilor universitare.
5.Legea 224/2005 - pentru modificarea art. 5 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr.
133/2000 privind învãtãmântul universitar si postuniversitar de stat cu taxã, peste locurile
finantate de la bugetul de stat.
6. Ordinul MEdC nr. 3069/13.01.2005 privind finalizarea studiilor din învatamâtul universitar.
7.Sistemul de credite transferabile.
8.Procedurile de: înmatriculare; exmatriculare; reînmatriculare; transfer; de acordare a burselor.

 

 

Regulamentul activităţii Biroului Erasmus din FJSC

Regulament privind organizarea Biroului ERASMUS
în Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării
(proiect)

Având în vedere prevederile  Ordinului  Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 4284/07.06.2005 si Regulamentului ERASMUS al Universităţii din Bucureşti (http://www.unibuc.ro/uploads_ro/38152/Regulament_ERASMUS_in_UB.pdf),

Având în vedere creşterea constantă a numărului de studenţi ERASMUS care pleacă la burse în străinătate sau vin să studieze în FJSC,

Consiliul FJSC a aprobat următorul Regulament:

  1. Activităţile ERASMUS  sunt coordonate de un Birou ERASMUS, alcătuit din responsabilul ERASMUS pe facultate, 1-3 cadre didactice şi un grup de studenţi
  2.  Responsabilul ERASMUS este numit în Consiliul FJSC cu un mandat de 4 ani (în aceiaşi perioadă în care se exercită mandatul Consiliului şi al conducerii facultăţii).
  3. Responsabilul ERASMUS propune spre aprobarea Biroului Consiliului FJSC componenţa Biroului ERASMUS.
  4. Pe lângă atribuţiile prevăzute în Regulamentului ERASMUS al Universităţii din Bucureşti, membrii Biroului ERASMUS mai desfăşoară şi următoarele activităţi:
    1. Asigură corespondenta cu studenţii romani aflaţi în străinătate, cu studenţii străini aflaţi la FJSC, cu universităţile partenere, cu Biroul ERASMUS.
    2. Elaborează banca de date (situaţii statistice privind istoria mobilităţilor ERASMUS în FJSC, programe recomandate pe facultăţi şi ţări, sfaturi practice privind oportunităţile de cazare, viaţa socială, etc.) pentru informarea studenţilor FJSC care pleacă în străinătate
    3. Elaborează materiale de informare pentru studenţii străini care vin în FJSC
    4. Elaborează şi aplică chestionare de satisfacţie pentru studenţii străini şi români
    5. Organizează programe specifice sau asigură implicarea studenţilor străini în programele FJSC
    6. Solicită evaluări ale activităţii studenţilor români din partea instituţiilor străine primitoare

 

  1. Studenţii selectaţi în programul ERASMUS au următoarele obligaţii (pe lângă cele prevăzute în regulamentul Universităţii din Bucureşti):
    1. Să depună la terminarea misiunii un Raport de activitate cuprinzând informaţii despre activităţile curriculare desfăşurate, cursurile şi seminarile care s-au dovedit mai utile pentru formarea lor, adrese utile pentru cazare, date privind costul vieţii, date de contact, propuneri pentru ameliorarea colaborării etc.
    2. Să participe la activităţile Biroului ERASMUS din FJSC
  2. Calendarul activităţilor ERASMUS  este următorul:

martie-aprilie 

- Concursul de selecţie pentru atribuirea grant-urilor Erasmus;

- afişajul, componenta comisiei, stabilirea datelor de concurs in conformitate cu calendarul ERASMUS;

- finalizarea concursului: redactarea materialelor pentru Biroul ERASMUS, afişarea rezultatelor.

aprilie-iunie

- Permanent: consultaţii pentru cei ce au câştigat grant-ul ERASMUS;
- Semnarea documentelor de coordonatorul ERASMUS, semnarea documentului de recunoaştere a creditelor de către decanul FJSC ;
- Întâlnire cu reprezentanţii Biroului ERASMUS la FJSC pentru lămuriri şi pentru explicaţii privind documentele necesare, procedurile, etc.

iunie-iulie

- Primirea documentelor şcolare a studenţilor români care au fost plecaţi cu bursă Erasmus tot anul sau pe semestrul al II-lea (colaborare cu secretariatul FJSC);

- Discuţii cu fiecare dintre ei, traducerea documentelor şcolare, predarea lor secretariatului.

iunie-iulie-septembrie-octombrie

Finalizarea situaţiilor şcolare ale studenţilor Erasmus străini care si-au terminat stagiul la FJSC  pe sem. al II-lea sau pe întreg anul (colaborare cu secretariatul FJSC)

octombrie

- Primirea studenţilor ERASMUS străini in FJSC;

- Eliberarea documentelor şcolare (colaborare cu secretariatul FJSC);

- Sprijinirea acestora în realizarea learning agreement-ului (acolo unde este cazul);

- Discuţii cu aceştia pentru a se acomoda cu programul FJSC, exigentele FJSC, alte informaţii.

februarie-martie

- Eliberarea documentelor şcolare pentru studenţii ERASMUS străini care îşi termină stagiul pe sem. I (colaborare cu secretariatul FJSC);

- Primirea documentelor şcolare ale studenţilor români care au fost plecaţi cu bursă Erasmus pe sem. I (colaborare cu secretariatul FJSC);

- Discuţii cu fiecare dintre ei, traducerea documentelor şcolare, predarea lor secretariatului.

 

 

 

 

 

 

 

 

Metodologia de organizare si desfasurare a alegerilor conducerilor academice

I. Dispozitii generale

1. Organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru structurile şi funcţiile de conducere academică din Universitatea din Bucureşti vor fi conforme cu legislaţia în vigoare, cu prevederile OMECT nr. 2538/1.11.2007 şi cu prevederile Cartei Universităţii din Bucureşti.

2. Perioada de organizare, desfăşurare a alegerilor şi de validare internă a structurilor şi funcţiilor de conducere este noiembrie 2007 – martie 2008.

3. Senatul va adopta şi va face publică prezenta metodologie cu cel puţin două săptămâni înainte de începerea alegerilor.

4. Metodologia şi calendarul alegerilor se vor afişa pe situl Universităţii din Bucureşti în termen de 7 zile de la aprobarea lor de către Senat şi se vor transmite şi la MECT.

5. Alegerile se vor desfăşura pentru structurile universitare aprobate înaintea începerii anului universitar 2007-2008, prin hotărâre de guvern.

6. În toate structurile de conducere pot fi aleşi numai membri ai comunităţii universitare, cadre didactice şi cercetători cu normă de bază în universitate şi contract de muncă pe perioadă nedeterminată, respectiv studenţi de la toate ciclurile de studii universitare şi forme de învăţământ. Ponderea studenţilor este de 25 %, cu exceptia structurilor de conducere ale catedrelor.

7. Alegerile reprezentanţilor studenţilor în structurile de conducere academică sunt organizate de către studenţi, respectând prevederile cartei universitare, cu sprijinul logistic acordat de către conducerile facultăţilor şi ale universităţii.

8. La şedinţele de alegeri participă cadre didactice şi cercetători titulari ( titular este orice cadru didactic sau cercetător care a ocupat postul prin concurs la Universitatea din Bucureşti). Pentru structurile şi funcţiile de conducere pot candida numai cadrele didactice şi cercetătorii din Universitatea din Bucureşti, conform art.6.

9. Pentru nici o funcţie de conducere nu pot candida persoanele care au împlinit vîrsta legală de pensionare, prevăzută în art. 129, alin. 1 din legea 128/1997.

10. Pentru funcţiile de şef de catedră, director de departament, prodecan, decan, secretar ştiinţific al senatului, prorector şi rector pot candida cadre didactice titulare având funcţia didactica de profesor universitar sau de conferenţiar universitar. Pentru funcţia de secretar ştiinţific al consiliului facultatii pot candida şi lectori cu titlul de doctor recunoscut de MECT.

11. Candidaturile pentru funcţiile de rector, prorectori, secretar stiinţific al senatului, decan, prodecani, secretar ştiinţific al consiliului facultatii, director de departament şi şef de catedră trebuie anunţate public cu minimum 15 zile înainte de data alegerilor, fiind însoţite de un curriculum vitae şi un proiect managerial.

12. Perioada pentru care se exercită mandatul funcţiilor de conducere este egală cu perioada mandatelor structurilor care le-au ales.

13. Numărul de mandate succesive pentru funcţiile de rector şi decan pe care le poate exercita o persoană este de două.

14. Numărul de prodecani se stabileşte de Senat, în funcţie de numărul de studenţi şi de domeniile de învăţământ.

15. Şedinţele de constituire a noilor structuri de conducere sunt prezidate de decanul de vârstă, asistat de cel mai tânăr membru al acestora.

16. Şedinţa de constituire a noilor structuri de conducere este legal constituită numai dacă sunt prezenţi cel puţin 2/3 din numărul membrilor structurii respective.

17. Pentru toate structurile şi funcţiile de conducere votul este direct şi secret.

18. Se declară alese în organismele de conducere, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi „pentru”, persoanele care au obţinut majoritatea voturilor (jumătate plus unu) din totalul membrilor electori.

19. Dacă pentru un loc de reprezentare sau pentru o funcţie de conducere niciunul dintre candidaţi nu a obţinut cel puţin jumătate plus unu din voturi, atunci se organizează un nou tur de scrutin, la care participă numai primii doi candidaţi clasaţi în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute. Se declară ales candidatul care a obţinut jumătate plus unu din totalul membrilor electori. Se declară vacante poziţiile pentru care candidaţii nu au întrunit această majoritate.

20. O persoană poate exercita o singură funcţie de conducere în cadrul universităţii.

21. Exercitarea mandatului unei noi structuri sau funcţii de conducere, cu excepţia rectorului, începe după validare. Exercitarea mandatului rectorului începe de la data emiterii ordinului de ministru prin care acesta a fost confirmat. Până la confirmarea rectorului ales, atribuţiile funcţiei sunt exercitate de rectorul în exerciţiu, dar nu mai târziu de 31 martie 2008.

22. Desfăşurarea şedinţei de constituire, inclusiv rezultatele alegerilor, se consemnează intr-un proces - verbal.

23. Alegerile organismelor de conducere sunt realizate succesiv la nivelul catedrelor, departamentelor, facultăţilor şi Universităţii din Bucureşti.

24. Alegerea unei persoane într-un organism de conducere se face numai cu consimţământul acesteia.

II. Norme de reprezentare

1. Numărul membrilor în consiliile facultăţilor şi departamentelor este după cum urmează:
- până la 50 posturi didactice - 15 membri,
- între 51-100 posturi didactice - 15-29 membri,
- între 101-300 posturi didactice - 29-41 membri,
- peste 300 posturi didactice - 41-55 membri.
Numărul efectiv de membri în consilii se stabileşte proporţional cu numărul cadrelor didactice titulare conform I. 8.

2. Numărul reprezentanţilor facultăţilor în Senat este proporţional cu numărul posturilor didactice şi cu numărul studenţilor fiecărei facultăţi. Numărul reprezentanţilor facultăţilor în Senat se stabileşte de Senatul în funcţiune la data alegerilor.

Din Senat mai fac parte directorii departamentelor din subordinea Universităţii, directorul Bibliotecii Centrale Universitare şi maxim trei reprezentanţi ai organizaţiilor studenţeşti la nivel de Universitate, cu condiţia să facă dovada reprezentării a cel puţin 10 facultăţi.

Locurile ex officio sunt supranumerare faţă de structura reprezentativă a organismelor deliberative.

III. Alegerile la nivelul catedrelor

1. Alegerea şefului de catedră se face de către corpul profesoral şi cercetătorii catedrei respective, titulari cu post ocupat prin concurs la Universitatea din Bucureşti. Persoanele care candidează pentru funcţia de şef de catedră trebuie să aibă gradul didactic de profesor sau conferenţiar universitar şi să aibă o experienţă suficientă în activităţile didactice şi de cercetare.

2. a În cadrul şedinţei de alegeri, şeful catedrei va prezenta un raport asupra activităţii depuse, după care îşi va încheia mandatul.

2. b Şedinţa de alegeri va fi prezidată de decanul de vârstă al colectivului de catedră , asistat de cel mai tânăr membru al catedrei. Decanul de vârstă va anunţa numărul total de electori si numărul celor prezenţi, precum si numărul de voturi necesar unui candidat pentru a fi declarat ales.

3. Alegerea şefului de catedră se face prin înscrierea pe buletinele de vot a candidaţilor care şi-au anunţat public candidatura cu minim 15 zile inainte de data alegerilor. În cazul în care nu există candidaţi, în şedinţa de alegeri fiecare membru al catedrei face o propunere prin vot secret.

Dacă un candidat obţine majoritatea de voturi (jumătate plus unu din totalul membrilor electori), este ales şef de catedră. Dacă nici unul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea cerută, atunci se organizează un nou tur de scrutin la care participă candidaţii clasaţi pe primele două locuri în ordinea descrescândă a numărului de voturi "pentru" obţinute. Este declarat ales candidatul care obţine jumatate plus unu din numarul membrilor electori.

4. În cadrul aceleiaşi şedinţe se procedează la alegerea biroului catedrei şi a reprezentanţilor catedrei în consiliul facultăţii.

Şeful catedrei care îşi încheie mandatul este membru ex officio al biroului nou ales al catedrei, în condiţiile respectării principiilor generale de eligibilitate în organismele de conducere.

Şeful catedrei care îşi începe mandatul este membru de drept al noului consiliu al facultăţii, în cadrul numărului de locuri alocat catedrei.

Numărul reprezentanţilor catedrei în consiliul facultăţii se stabileşte de către consiliul în funcţiune la data organizării alegerilor, asigurându-se o reprezentare proporţională cu numărul titularilor de posturi didactice şi de cercetare din catedre şi colective didactice şi de cercetare.

5. Cu prilejul desfăşurării şedinţei de alegeri se încheie un proces-verbal care conţine rezultatele votului, numele şefului de catedră şi numele reprezentanţilor catedrei în consiliul facultăţii. Procesul-verbal, semnat de cel care l-a întocmit şi de toţi membrii catedrei, va fi depus la decanatul facultăţii, unde se păstrează pe toată perioada mandatului, după care se arhivează.

6. Consiliul în funcţiune la data organizării alegerilor analizează modul de desfăşurare a alegerilor de la nivelul catedrelor şi confirmă legalitatea alegerii şefilor de catedre şi a reprezentanţilor catedrelor în consiliul facultăţii. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor Cartei Universitare, consiliul facultăţii este împuternicit să hotărască organizarea de noi alegeri în termen de o săptămână de la data luării deciziei de invalidare.

IV. Alegerile la nivelul departamentelor

1. Alegerea directorului departamentului din subordinea facultăţii se face potrivit procedurii alegerilor de la nivelul catedrelor.

2. Alegerile la nivelul departamentelor din subordinea Universităţii se fac potrivit procedurii alegerii la nivelul facultăţii.

V. Alegerile la nivelul facultăţii

1. Alegerea consiliului facultăţii se face prin una din următoarele variante:

a) prin desemnarea membrilor noului consiliu de către catedrele şi departamentele din structura facultăţii;

b) prin alegerea membrilor noului consiliu (cadre didactice si cercetatori) de către adunarea generală a cadrelor didactice si cercetatorilor, pe baza propunerilor catedrelor si departamentelor din structura facultăţii, pe locurile rezervate acestor catedre sau departamente, în ordinea numărului de voturi valide exprimate, prin excepţie de la I. 19.

Consiliile în exerciţiu vor decide asupra variantei ce va fi folosită la alegeri, cu 15 zile înainte de data alegerilor la nivelul catedrelor.

2. Desemnarea reprezentanţilor studenţilor în consiliul facultăţii se face conform unor proceduri proprii stabilite de aceştia. Aceste proceduri se fac publice cu cel puţin 15 zile înainte de data alegerilor.

3. Decanul care îşi încheie mandatul prezintă raportul conducerii facultăţii şi lista noului consiliu.

Noul consiliu desemnează decanul de vârstă, asistat de cel mai tânăr membru al acestuia care să conducă şedinţa de alegeri a decanului, prodecanilor şi secretarului ştiinţific şi a reprezentanţilor facultăţii în Senatul Universităţii. Decanul de vârstă va anunţa numărul total de electori si numărul celor prezenţi, precum si numărul de voturi necesar unui candidat pentru a fi declarat ales.

Alegerea decanului, prodecanilor şi secretarului ştiinţific se face pentru fiecare funcţie în parte. Pentru funcţia de secretar ştiinţific pot candida şi lectori doctori.
Decanul nou ales poate propune prodecani şi secretar stiinţific dintre candidaţii care şi-au depus programul managerial.

Persoanele care candidează pentru una din funcţiile de conducere de la nivelul facultăţii vor depune la decanat, cel puţin cu 15 zile înainte de data alegerilor programe proprii de acţiune pentru perioada mandatului.

Alegerea decanului, prodecanilor şi secretarului ştiinţific se face cu majoritatea de voturi (jumătate plus unu) din totalul membrilor consiliului facultăţii.

4 Pentru conducerea operativă, consiliul facultăţii îşi constituie un birou format din decanul facultăţii, prodecani, secretarul ştiinţific şi reprezentantul studenţilor, ales de studenţii membri în consiliul facultăţii.

Decanul care îşi încheie mandatul este membru ex officio al consiliului nou ales, în condiţiile respectării principiilor generale de eligibilitate în organismele de conducere.

5.Consiliul facultăţii alege reprezentanţii săi în Senat, dintre membrii consiliului, conform normelor de reprezentare stabilite prin Cartă. Alegerea reprezentanţilor corpului profesoral în Senat se face de către cadrele didactice care fac parte din consiliul facultăţii. Alegerea reprezentanţilor studenţilor în Senat se face de către studenţii care fac parte din consiliul facultăţii.

Decanii şi directorii departamentelor din structura Universităţii stabilită prin hotărâre de guvern sunt membri de drept ai Senatului nou ales, pe locurile rezervate acestor structuri. Foştii decani fac parte ex officio din noul Senat.

6. Cu prilejul desfăşurării alegerilor de la nivelul facultăţii se încheie un proces-verbal care conţine rezultatele votului, numele decanului, prodecanilor, secretarului ştiinţific şi numele reprezentanţilor facultăţii în Senatul Universităţii. Procesul-verbal, semnat de cel care l-a întocmit şi de toţi membrii consiliului, va fi depus la decanatul facultăţii, unde se păstrează pe toată perioada mandatului, după care se arhivează.

7. Senatul în funcţiune la data organizării alegerilor analizează modul de desfăşurare a alegerilor de la nivelul facultăţilor şi confirmă legalitatea alegerii decanilor, prodecanilor, secretarilor ştiinţifici şi reprezentanţilor facultăţilor în Senat. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor Cartei Universitare, Senatul este împuternicit să hotărască organizarea de noi alegeri în termen de o săptămână de la data luării deciziei de invalidare.

VI. Alegerile la nivelul Senatului Universităţii

1. Senatul Universităţii se constituie din reprezentanţii aleşi în consiliile facultăţilor şi ale departamentelor din subordinea Universităţii, în limita locurilor rezervate.

Rectorul, prorectorii şi secretarul ştiinţific care îşi încheie mandatul sunt membri ex officio ai Senatului nou ales, pentru următorul mandat, fără a greva asupra cotei de reprezentare a facultăţilor.

Noul Senat se întruneşte în termen de cel mult 30 de zile de la data încheierii alegerilor la nivelul facultăţilor şi departamentelor.

2. Alegerea unor persoane în funcţiile de rector, prorector şi secretar ştiinţific se face, dintre membrii Senatului nou ales, pentru fiecare funcţie în parte.

Pentru funcţia de rector pot candida numai profesori universitari, iar pentru funcţia de prorector şi secretar ştiinţific pot candida profesori sau conferenţiari universitari, care sunt membri ai noului Senat, inclusiv pe locuri ex officio.

Persoanele care candidează pentru funcţiile de rector, prorector şi secretar ştiinţific trebuie să depună la rectoratul Universităţii, cel puţin cu 15 zile înainte de data alegerilor de la nivelul Senatului, programe proprii de acţiune pe perioada mandatului, spre a putea fi consultate de către membrii noului Senat. În şedinţa de alegeri, candidaţii pentru funcţiile de conducere vor răspunde la întrebările adresate de membrii Senatului vizând programele proprii de acţiune pe perioada mandatului.

3. Şedinţa de constituire şi de alegeri va fi condusă de decanul de vârstă, asistat de cel mai tânăr membru al Senatului.

Rectorul care îşi încheie mandatul va prezenta un raport asupra activităţii depuse de vechiul Senat, asupra modului de îndeplinire a mandatului de către rector, prorectori şi secretarul ştiinţific.

Candidaţii pentru funcţia de rector vor fi înscrişi pe buletine de vot. Dacă unul dintre candidaţi întruneşte în primul tur de scrutin majoritatea de voturi (jumătate plus unu din totalul membrilor Senatului), este considerat ales. Dacă nici unul dintre candidaţi nu întruneşte numărul de voturi necesar, se organizează al doilea tur de scrutin la care participă candidaţii clasaţi pe primele două locuri.
Alegerea prorectorilor şi a secretarului ştiinţific se face după una din procedurile următoare, la decizia rectorului:

a). Rectorul nou ales face propuneri pentru prorectori şi secretar ştiinţific. Propunerile vor fi făcute dintre persoanele care şi-au depus candidaturile pentru funcţiile respective.

Lista propusă de rector este votată de membrii Senatului. Candidaţii care întrunesc majoritatea de voturi (jumătate plus unu) din totalul membrilor Senatului sunt consideraţi aleşi. Dacă unii candidaţi nu întrunesc majoritatea cerută, rectorul poate face noi propuneri şi se organizează un nou vot. În caz contrar, locurile rămân vacante, în vederea organizării unor noi alegeri.

b).Aceeaşi procedură ca la alegerea rectorului.

4. Cu prilejul alegerilor la nivelul Senatului, se întocmeşte un proces-verbal care cuprinde rezultatele votului, numele rectorului, prorectorilor şi secretarului ştiinţific. Procesul-verbal se păstrează la rectorat pe perioada mandatului, apoi se arhivează.

5. Rectorul ales de către Senat se confirmă prin ordin al ministrului.

Calendarul alegerilor 2008 – 2012

1. 22 noiembrie 2007 - publicarea metodologiei şi a calendarului.
- transmitere metodologie şi calendar la MECT.

2. 10 – 18 decembrie 2007 - alegeri la nivelul catedrelor şi departamentelor din subordinea facultăţilor
- alegeri reprezentanţi în Consiliu.

3. 19 decembrie 2007 – Senat

4. 20 decembrie 2007 – 9 ianuarie 2008 - depunerea candidaturilor pentru structurile de conducere la nivelul facultăţii (decan, prodecan, secretar ştiinţific)
- validarea alegerilor de la nivelul catedrelor şi departamentelor.

5. 25 – 30 ianuarie 2008 – alegeri la nivel de consilii-facultate şi alegerea reprezentanţilor facultăţilor (cadre didactice si studenti) în Senat.

6. 31 ianuarie 2008 - Senat

7. 1 – 8 februarie 2008 – depunerea candidaturilor pentru structurile de conducere la nivelul Universităţii (Rector, Prorectori, Secretar Ştiinţific)

8. 28 februarie 2008 - Senat:
- validarea alegerilor de la nivelul facultăţilor
- alegerea structurilor de conducere la nivelul Universităţii

 

 

Ultimele ştiri de la FJSC News

Forum

News