La 20 de ani de la înfiinţare, FJSC a primit Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler şi decanul facultăţii a primit Ordinul „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.
Detalii despre distincţiile primite de FJSC
FJSC a fost acreditată de Réseau THEOPHRASTE des Ecoles Francophones de Journalisme.
Detalii despre acreditare
FJSC este prima facultate de jurnalism infiintata dupa 1989, fiind recunoscuta pe plan national si international drept un spatiu al formarii profesionale la cele mai inalte standarde.
Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii este acreditata de Consiliul National de Evaluare si Acreditare Academica (CNEAA) si ofera posibilitatea formarii profesionale pentru mass-media (radio, televiziune, presa scrisa, presa de agentie, jurnalism online) si pentru relatii publice si publicitate.
Toate diplomele si atestatele eliberate de FJSC sunt recunoscute oficial; majoritatea absolventilor se integreaza profesional in institutiile mass-media din Romania (posturi de radio si televiziune, publice si particulare, publicatii diverse etc.), agentii de publicitate si de relatii publice, departamente de comunicare.
o formula unica / crezul FJSC / directii de studiu / admiterea 2009 / evaluarea studentilor / profesii / relatii internationale / dotare materiala / altii despre noi / cercetare / regulamente academice / situaţii financiare
Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii este singura facultate din România care ofera un program de studii specializat pe domeniul Stiintele comunicarii. Dupa ce trec de un examen de admitere, studentii nostri au posibilitatea de a acumula cunostinte de baza din domeniul Stiintele comunicarii în primele trei semestre. Aceastã experientaîi va ajuta pe studentii nostri sa se orienteze în perfecta cunostinta de cauza catre una dintre cele trei directii de studiu: Jurnalism, Relatii publice si Publicitate.
Este vorba, deci, despre un program de studii care se muleaza pe structura profesiilor din jurnalism si comunicare din tara noastra. Este un program de studii conceput la standarde europene, care ofera mai multe sanse profesionale absolventilor nostri.
Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii îsi propune:
- Sa prezinte studentilor bazele comunicarii de masa, tehnicile si exigentele morale ale jurnalismului, înteles ca reflectarea curenta si rationala, prin presa scrisa sau audiovizuala a evenimentelor. FJSC ofera posibilitatea aprofundarii cunostintelor în domeniul comunicarii de masa cu aplicatii în sfera relatiilor publice si a publicitatii.
- Sa îmbunatateasca, în societatea noastra, gradul de întelegere a caracteristicilor mass-media moderne si a mecanismelor comunicarii publice, prin instruire, posibilitati variate de studiu, conferinte, publicatii proprii si alte mijloace.
- Sa ofere studentilor, profesorilor si personalului tehnic si administrativ un climat intelectual favorabil, sa le creeze satisfactii profesionale, un climat de sprijin si cooperare, siguranta si colegialitate, care sa încurajeze activitatea de cercetare si creatie. Spatiul academic permite accesul la valorile majore ale culturii si prin aceasta, sansa constructiei intelectuale, a dezvoltarii unei gândiri libere.
- Sa contribuie la cultivarea onestitatii si a competentei în mass-media si comunicarea publica, prin promovarea profesionalismului, în dubla lui ipostaza de suma a deprinderilor tehnice si de ansamblu de valori etice.
Incepand din anul universitar 2005/2006, FJSC ofera programe academice in domeniul de studiu Stiintele comunicarii. Studiile de licenta dureaza trei ani, cele de masterat doi ani si cele de doctorat trei ani. FJSC se aliniaza, astfel, la sistemul european de invatamant superior de tip LMD (licenta - master - doctorat).
Cursuri de zi
In primele trei semestre (primul an si jumatate din cei trei ani de studiu), se va studia dupa un trunchi comun de cursuri; repartizarea pe directii de studiu se face la sfarsitul semestrului al treilea (in al doilea an din cei trei ani de studiu).
Directiile de studiu ale FJSC sunt: Jurnalism, Relatii publice, Publicitate.
Candidatii care vor fi admisi dupa admiterea organizata de FJSC în septembrie 2005 vor fi primii studenti care vor începe facultatea conform unei formule de organizare a ciclurilor de studii în consens cu normele europene. Ei vor fi primii care vor obtine diploma de absolvire dupa trei ani de studiu.
Masterat
FJSC propune dezvoltarea programelor existente si a altor mastere orientate catre cerintele profesiei:
- Managementul institutiilor mass-media
- Comunicare audiovizuala si multimedia
- Jurnalism specializat
- Campanii de comunicare
- Stiintele comunicarii
Invatamant la distanta
Forma de invatamant la distanta urmeaza programul de studii de la cursuri la zi. Diplomele de licenta au aceeasi valoare ca si cele obtinute la programul de invatamant la zi.
Doctorat
FJSC are statutul de Institutie Organizatoare de Doctorat (IOD) in domeniul Stiintele comunicarii.
Profesia de jurnalist exercita o atractie deosebita asupra unui mare numar de tineri. Ceea ce îi fascineaza pe tineri la aceasta profesie este, în primul rând, faptul ca jurnalistii profesionisti sunt perceputi ca persoane publice. Vedetele mass-media nu fac decât sa întareasca aceasta convingere.
Foarte multi tineri viseaza la profesia de jurnalist deoarece considera ca ea are un sens justitiar, care le sa-tisface nevoia de ideal. Altii se îndreapta spre aceasta profesie ca spre una care presupune riscul, aventura.
Jurnalistul – vedeta, jurnalistul – justitiar, jurnalistul – aventurier – iata câteva clisee culturale legate de imaginea profesiei de jurnalist, pe care o au multi dintre cei ce se înscriu la concursul de admitere la sectia Jurnalism.
În realitate, profesia de jurnalist reprezinta o suma a proiectiilor comune asupra domeniului, a cunostintelor fundamentale din teoria mass-media si din domeniile conexe (sociologie, drept, istorie, politologie, economie). În plus, profesia de jurnalist este legata si de calitatile unui bun comunicator, calitati ce pot fi native sau educate. Printre calitatile unui bun comunicator se numara cunoasterea publicului si respectul fata de acesta, simtul informatiei si al oportunitatii acesteia.
În timpul celor trei ani de studiu, studentii vor parcurge o programa de învatamânt elaborata în conformitate cu standardele învatamântului jurnalistic occidental, experimentata cu succes în anii de când exista facultatea si îmbogatita cu noi cursuri.
Dificultatea gestionarii unei noi forme de învatamânt care pregateste jurnalisti consta în faptul ca un astfel de învatamânt trebuie sa creeze si sa dezvolte abilitati practice pe baza cunostintelor teoretice. Aceasta provocare didactica si stiintifica a fost rezolvata de sectia Jurnalism prin conceperea unei programe flexibile, în care se îmbina metodele învatamântului academic cu cele ale învatamântului vocational.
Studentii se formeaza la cursuri si seminare si câstiga deprinderi în laboratoare, unde studentii se initiaza si aprofundeaza specificul profesiei de jurnalist în radio, în televiziune, în presa scrisa, în foto-design, în agentia de presa, în editarea cu ajutorul calculatorului, în tehnicile comunicarii prin Internet.
Stagiul de practica, desfasurat în institutii din presa scrisa si audio-vizuala, în functie de optiunile fiecarui student, ofera posibilitatea de a-si testa aptitudinile si capacitatea de adaptare la activitatea de zi cu zi dintr-o redactie. În acest fel, la sfârsitul celor trei ani de studiu, studentii vor putea alege în cunostinta de cauza un anumit domeniu al jurnalismului (cotidian, saptamânal, lunar, presa de specialitate, posturi de radio si de televiziune, site-uri Web informative, agentii de presa, fotojurnalism, tehnoredactare computerizata etc.).
Profesia de comunicator presupune diverse activitati menite sa asigure optimizarea raporturilor dintre diferitele structuri si compartimente ale unei organizatii, precum si prezentarea intereselor acesteia în relatiile cu opinia publica si cu ansamblul societatii. Ea implica formarea si dezvoltarea capacitatii de analiza a categoriilor de public si de definire, pe aceasta baza, a criteriilor specifice de actiune, pentru alegerea modalitatilor si a tehnicilor celor mai adecvate de abordare a relatiilor cu consumatorii, cu diferite grupuri si comunitati, ori cu autoritatile centrale sau locale.
Alte tipuri de activitati apartinând domeniului mai larg al comunicarii publice sunt cele legate de publicitate, sector care a cunoscut în România o dezvoltare spectaculoasa în ultimii 14 ani. Acesta este si motivul pentru care o parte însemnata a cursurilor din cadrul sectiei este consacrata analizei operatiilor de marketing desfasurate în vederea asigurarii succesului comercial al întreprinderilor si cunoasterii strategiilor si modelelor de creare a anunturilor publicitare menite sa-i convinga pe cumparatori sa achizitioneze produsele respective.
Experienta româneasca a ultimilor ani certifica faptul ca domeniile de activitate subsumate sferei comunicarii sociale se pot extinde si consolida chiar si în conditiile nefavorabile ale unei perioade de recesiune economica, oferind debusee si oportunitati profesionale deosebite absolventilor învatamântului de specialitate.
Pe lânga motivatia personala si eventualele aptitudini înnascute, profesiunea de comunicator presupune si asimilarea unui spectru larg de cunostinte de ordin sociologic, economic, politic, psiholo-gic si cultural, precum si un efort îndelungat si sustinut de dezvoltare a capacitatilor de comunicare orala si scrisa. Daca testarea acestor abilitati se realizeaza în parte chiar în cadrul concursului de admitere, ele fac obiectul unui numar mare de cursuri predate pe parcursul facultatii.
Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii este legata prin tratate de cooperare cu institutii academice din Franta, Canada, Statele Unite, Suedia, Spania, Germania si Belgia.
FJSC a fost înfratita cu Scoala Superioara de Jurnalism din Lille (ESJ, Franta), înca din 1990. Misiuni ale expertilor francezi la Bucuresti, prezenta permanenta în facultate a unui consilier francez, programe de formare profesionala în Franta, pentru profesori si studenti, fonduri financiare din partea Ministerului Francez al Afacerilor Externe au contribuit în decursul acestor ani la profesionalizarea învatamântului practicat de FJSC.
De-a lungul anilor, facultatea a beneficiat si beneficiaza si în prezent de contracte de cooperare cu o serie de institutii si departamente de profil din strainatate: Departamentul de Comunicare al Universitatii Quebec din Montreal (Canada), Facultatea de Jurnalism si Comunicare a Universitatii Carolina de Sud, Cox Center for International Mass Communication Training and Research, Department of Journalism - California State University - CHICO (SUA), Departamentul de Comunicare al Universitatii Stendhal-Grenoble, Universite d'Aix - Marseille, Universite Montpellier III, Institut d'Etudes Politiques - IEP, Universite Bourgogne (Franta), Midsweden University (Suedia), Universidad Autonoma de Madrid, Universidad Complutense de Madrid (Spania), Institut des Hautes Etudes en Communication Sociale - IHECS, Haute Ecole Libre du Hainaut Occidental, Universite Libre (Belgia), Universitatea din Leipzig (Germania).
Ca urmare a acestor contracte de cooperare, cele mai multe derulate în cadrul programului Erasmus, anual au avut loc schimburi de studenti, profesori si cercetatori permitând, totodata, organizarea în comun a unor doctorate si masterate, a unor evenimente stiintifice, precum si dezvoltarea unor programe de formare profesionala pentru cadre didactice si studenti. Anual, studentii FJSC participa la programe europene de jurna-lism sau la programe de schimb de experienta universitara si jurnalistica în tari din SUA si Europa.
Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii este membru al Asociatiei Europene de Formare în Jurnalism (EJTA), al Retelei Scolilor Francofone de Jurnalism „Theophraste Renaudot“, al Centrului European de Cercetari în Comunicarea de Masa, al ORBICOM-UNESCO (reprezentând reteaua internationala a catedrelor de comunicare).
În fiecare an, în FJSC a predat un cadru didactic din SUA, ca parte integranta a programului Fulbright. De asemenea, începând din anul universitar 2002/2003, în cadrul programului româno-american, alti profesori si jurnalisti americani, finantati prin programul Knight Fellowship, desfasoara activitati didactice cu studentii nostri.
Biblioteca
Fondul de carte adapostit de biblioteca numara aproximativ 11.000 de volume, acoperind diferite domenii: comunicare, mass-media, publicitate, relatii publice, drept, noi tehnologii ale comunicarii, tehnoredactare computerizata, multimedia, sociologie, stiinte politice etc. Este cel mai bogat fond de carte straina si romaneasca de jurnalism si comunicare din Romania.
Intre aceste carti se gasesc cursuri si antologii de texte fundamentale elaborate de cadrele didactice din facultate.
Fondul de periodice numara aproximativ 40 de titluri romanesti si straine. In biblioteca intra principalele cotidiene, saptamanale si lunare din presa romana actuala, precum si reviste de specialitate (Jurnalism & Comunicare, Advertising Maker, Media & Advertising etc.). Reviste de comunicare, jurnalism, relatii pu-blice si comunicare, editate in intreaga lume, au fost achizitionate prin fondul valutar repartizat facultatii: Critical Studies in Mass Communication, European Journal of Communication, Cultural Studies, Public Relations Review, International Journal of Cultural Studies, Journalism Studies, Gazette, Réseaux, Sciences de la société, Communication.
Biblioteca dispune de un important fond de dictionare si enciclopedii romanesti si straine. Deosebit de utile pentru studenti sunt volumele integrale ale Encyclopaedia Universalis, Encyclopaedia Britannica, Encyclopaedia Americana etc.
Baza de date ISIS, pusa la dispozitie de catre Biblioteca Centrala Universitara (BCU), va contine toate titlurile de care dispune biblioteca, in centrele de lectura si de imprumut. De asemenea, fondul bibliotecii FJSC este disponibil in varianta computerizata.
Laboratoarele
Laboratorul Macintosh
- 6 calculatoare Macintosh
- 1 imprimanta laser
- 2 scannere
Laboratorul Master
- 10 calculatoare Pentium
- 1 imprimanta laser
- 1 scanner
- 1 videoproiector digital
- 1 televizor
Laboratorul Marc Capelle
- 10 calculatoare Pentium
- 1 imprimanta laser
- 1 aparat foto digital
- 1 camera video
- 1 televizor
Laboratorul Multimedia
- 11 calculatoare Pentium
- 1 imprimanta laser
- 1 proiector digital
Laboratorul de televiziune
- 3 camere video VHS
- 1 camera video SVHS
- 1 bloc de montaj cu 2 playere si un recorder SVHS
- 3 monitoare
- 1 calculator
- 1 editor de caractere
- 1 radiocasetofon DECK
- 2 videorecordere
- 3 televizoare
- 3 surse de lumina de studio
Laboratorul Radio
- 2 calculatoare Pentium
- 1 mixer cu 12 canale
- 1 CD player
- 1 tuner
- 3 casetofoane DECK
- 15 reportofoane
Laboratorul Foto
- 26 aparate foto cu film
- 2 aparate foto digitale
- 1 imprimanta foto color laser
- 11 aparate de marit
- 7 temporizatoare
- 16 reflectoare
Laboratorul de limbi straine
- 1 televizor
- 1 calculator Pentium
- 1 casetofon
- 1 videorecorder
- 1 retroproiector
Laboratorul Graffiti/BBDO
- 1 videoplayer
- 1 televizor
- 1 calculator Pentium
Citate
Stephan King, Peter Gross, Romania's New Journalism programs Raise Old Questions, in Journalism Educator , vol. 48, no. 3, 1993:
"The journalism curriculla at the Universities of Timisoara and Bucharest incorporate print and broadcast journalism and liberal arts courses that are intended to give students a well-rounded educational background. Bucharest's dean Coman has had success in establishing international links and attracting foreign lecturers. This has enhanced the effectiveness of his faculty and added an international flavor to his program."
Looking to the Future. A Survey of Journalism Education in Central and Eastern Europe, The Freedom Forum, 1995:
"We consider ourselves to be an extremely successfully program, taking into account our achievements in such a short time,' said Mihai Coman, Dean of the School of Journalism and Mass Communication Studies at the University of Bucharest. The curriculum and syllabi meet the demands of international standards and constitute a model for similar programs. (...) Coman has successfully pursued ties with Western European and American Universities, has internationalized his program and built a curriculum that's noteworthy. The school operates a truly professional journalism education program in a European context. Coman's open-mindedness and clear view of Romanian Journalism and its needs have made the journalism program one of the best in Eastern and Central Europe."
Ronald T Farrar, A Creed for My Profession: Walter Williams, Journalist to the World, Columbia, University of Missouri Press, 1998:
“Like his hero, Walter Williams, the energetic Coman build his curriculum around a laboratory publication designed to afford realistic practice for his students and, equally important, a continuing example of a temperate, responsible newspaper for the community. The paper would be written and edited by the students. But for the first issue the dean asked for and got permission to use all of page one for a message he particularly wanted to impart: it was The Journalist's Creed by Walter Williams (…) A visitor from America noted that The Journalist's Creed has been written long time ago. ‘In Romania ' Dean Coman replied, his smile a little sad, ‘it is still a long time ago. But more than anything I could think of to set the tone for a free and decent press in Romania, that Creed expressed it best' (conversation with the author, June, 12, 1994)”Ray Hiebert, Peter Gross, Remedial Education: the Remaking of Eastern European Journalists, in Romy Frolich, Christina Holtz-Bacha – eds. Journalism Education in Europe and North America , Hampton Press, 2003:
"The School of Journalism at the University of Bucharest has conceptualized a curricular approach to journalism training that is, in fact, far ahead of the media they serve. The media in Romania are still trying to rethink their role and journalists are still trying to define some parameters that are professional."
Opinii
Pierre MORY, Professeur à l'Institut des Hautes Etudes de Communication Sociale de Bruxelles:
"Ayant eu la chance d'approcher de nombreuses facultés ou écoles de journalisme (voir Pierre Mory, High Stephernson et l'AEFJ, La formation au journalisme en Europe, Edition du CFPJ, Paris 1991), je dispose de points de repère qui me permettent d'affirmer sans hésiter que la Faculté de Journalisme de Bucarest est d'un excellent niveau.
Elle a établi un équilibre intéressant entre les exigences d'une formation universitaire en sciences humaines et l'indispensable apprentissage des méthodes de travail journalistique. Elle a élargi récemment son champ de formation aux sciences de la communication, ce qui est plus conforme à l'exigence universitaire de cohérence intellectuelle, mais elle maintient aussi la référence au journalisme, dont on n'ignore pas les particularités professionnelles et sociales (son rôle est essentiel dans une société moderne). (...) Je voudrais encore ajouter que les contacts que j'ai eus avec des étudiants étaient cultives, sérieux, ouverts et pratiquaient remarquablement le français. Ils croyaient aussi en leur Faculté."
Bernard Miège, professeur de sciences de la communication, Université Stendhal Grenoble 3:
"À travers le monde, les études d'information - communication connaissent depuis 2 ou 3 décennies un développement aisément constatable. C'est pour moi un motif permanent d'étonnement et d'intérêt, à l'occasion de mes voyages et lors de rencontres avec les responsables de ces filières. Dans cet ensemble de formations, évidemment hétérogène, la Faculté de Journalisme et de Sciences de la Communication de l'Université de Bucarest, que je commence à bien connaître et qui m'a honoré, tient une place déjà très appréciable. La formation fondamentale y est tout aussi importante que la formation professionnelle, avec laquelle des ponts sont régulièrement jetés; l'interdisciplinarité y est mise en oeuvre; la recherche donne lieu à des productions significatives et à des confrontations productives; et la préoccupation de conforter les coopérations internationales est permanente, ce qui permet d'éviter le risque de cloisonnement.
Le bilan est déjà fort riche, il augure bien de la suite. Je ne doute pas que l'édification des sciences de l'information et de la communication soit bien engagée à la FJSC de Bucarest. Je formule le voeu sincère que d'autres réussites s'ajoutent à celles déjà connues."
Judy VanSlyke Turk, Director, School of Mass Communications, Virginia Commonwealth University:
"Collaborating with your faculty and students to enhance your curriculum and instruction was my first experience working with a university outside the United States . And some of my first impressions remain vivid in my memory even today. I remember the harsh conditions under which you taught your classes: poor or nonexistent equipment, few books or journals, classrooms and labs that were in poor repair. Your country and your university were emerging from some very dark days. But equally vivid are my memories of the extraordinary passion with which you sought to improve your school. You welcomed very eagerly our assistance and partnership, and the visits back and forth between our faculties and students made positive contributions not only to your school but to our understanding and appreciation of your culture and the very fine academic enterprise you were building. Celebrating your 15-year anniversary represents an important milestone for you: a chance to reflect on your beginnings and the steps in your journey, but also to celebrate how far you have come toward your ultimate destination! Congratulations!"
Ann Hollifield, Associate Professor, Grady College of Journalism & Mass Communication, University of Georgia, USA:
"Congratulations to the Faculty of Journalism on the 15th Anniversary of the school! It was my privilege to participate in the two-year exchange program between the Journalism faculties of University of Bucharest and the University of Georgia. I was deeply impressed by my Romanian colleagues' tremendous commitment to their research and to their students. Their scholarship is important and innovative, and I enjoyed having the opportunity to collaborate with them on several projects. It also was a very special pleasure to serve as a guest lecturer in the school's graduate program. The students were engaged and thoughtful, and I have stayed in touch with several of them in the years since. I look forward to continuing to collaborate with my friends and colleagues in Bucharest, and I wish you all the greatest continuing success in the coming years!"
Marc CAPELLE – Ministère des Affaires Etrangères, France:
"De 1990 à 1993, j'ai eu la chance de pouvoir exercer comme conseiller et enseignant auprès de la toute jeune Faculté de Journalisme, comme elle s'appelait à l'époque. Tout était à faire. Plus exactement, tout était à refaire. Il fallait construire une faculté dans un pays en pleine reconstruction. Une tâche passionnante ! Là, où autrefois on enseignait la propagande, il fallait introduire la notion d'apprentissage professionnel du journalisme. Je garde le souvenir d'une période pleine d'enthousiasme. La Roumanie découvrait la liberté de la presse et les étudiants étaient nombreux à vouloir devenir journalistes. La petite équipe d'enseignants de la faculté avait une vraie soif d'apprendre et de s'ouvrir sur le monde. L'hiver il faisait très froid dans les locaux, mais il y avait des sourires dans les couloirs. Une quinzaine d'années plus tard, je sais que la plupart des enseignants de l'époque travaillent encore à la faculté. C'est à eux que je pense aujourd'hui."
Jean-Paul LAFRANCE, Directeur, Départment des Communications, Université du Québec à Montréal:
"Ces nombreux contacts me permettent d'apprécier la valeur de votre faculté; je ferai donc ressortir quelques points caractérisant vos programmes d'enseignement: 1) double articulation de la formation des communicateurs. Votre enseignement développe a la fois les habiletés nécessaires a la pratique du métier et un regard anthropologique permettant de situer la place et de rôle du journalisme dans la société. Evolution du journalisme vers d'autres pratiques communicationnelles; comme les relations publiques, la publicité, les communications organisationnelles. (...) 3) Relations internationales, vastes et fructueuses (Ecole de journalisme, UQAM, South Carolina). Votre capacité a bâtir des ententes de collaboration avec plusieurs pays étrangers est tout a fait exceptionnelle, compte tenu de vos moyens financiers relativement limites."
Sesiunea de comunicări ştiinţifice a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - 2007
 |
„EUROMEDIA STANDARDS |
 |
Proiectul Leonardo da Vinci „EUROMEDIA STANDARDS - eumesta” este un proiect derulat în cadrul competiţiei de programe Leonardo da Vinci şi se realizeză în parteneriat de reprezentanţi ai instituţiilor educaţionale din ţările UE: Austria, Germania, Marea Britanie, Spania, Estonia şi România. Partea română este reprezentată de către Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, prin echipa de lucru alcătuită din conferenţiar dr. Georgeta Drulă, responsabil al proiectului, asistent drd. Ruxandra Boicu şi asistent George Popescu. Proiectul a fost lansat în octombrie 2004 şi urmează să se finalizeze în martie 2007. PREMISELE eumesta O parte a problemei este cauzată de ritmul rapid al schimbării tehnologiei digitale, ce necesită o re-formare constantă şi o abundenţă a programelor educaţionale, cu o mare varietate a standardelor calităţii. Până în prezent, o gamă variată de sisteme educaţionale regionale şi naţionale din Europa a împiedicat stabilirea standardelor comune privind realizarea curriculei. Această problemă, combinată cu lipsa transparenţei în descrierea fişelor posturilor în media digitale, a făcut ca profesioniştii şi studenţii europeni în media să nu dorească să traverseze frontierele europene, în căutarea unui loc de muncă.
SCOPUL eumesta PRODUSELE eumestaCadrul profilului postului (Job Profile Frame) Cadrul dezvoltării carierei (CPF - Career Pathway Frame) Instrumentele elaborării curriculei (CBT - Curriculum Building Toolbox) Grupurile ţintă eumesta
Cadrul european al calificărilor (EQF - European Qualifications Framework) Partenerii eumesta au realizat un DVD informativ şi motivant, despre proiectul eumesta , ce conţine informaţii şi materiale video despre produse, modul lor de folosire şi despre munca în Europa. |
||
|
TRIMEDIAL - un proiect paneuropean Leonardo da Vinci |
 |
FJSC lanseaza primul suport de cursuri pentru jurnalistii din presa locala „TRIMEDIAL- cursuri avansate de jurnalism” este primul suport de cursuri de jurnalism ce raspunde nevoilor jurnalistilor locali si nationali din România si din restul Europei, care lucreaza pentru mai multe tipuri de media sau care lucreaza în redactii trimediale. Cel mai complex suport de cursuri integrate de presa scrisa, de radio, de televiziune si de presa on-line poate fi accesat gratuit pe site-ul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii de astazi. „TRIMEDIAL- cursuri avansate de jurnalism” a fost sustinut financiar de programul european de formare profesionala Leonardo da Vinci. „TRIMEDIAL- cursuri avansate de jurnalism” este rodul unui efort multianual si multinational, bazat pe cercetare, care raspunde ultimelor tendinte ale jurnalismului din Europa si din România: convergenta redactiilor si migratia jurnalistilor între presa scrisa, radio, televiziune si presa on-line sau chiar utilizarea simultana a acestor media pentru distribuirea produselor de presa. Este vorba despre un concept pan-european modular pentru învatamântul trimedial pentru jurnalisti, care consta într-un manual modular pentru curriculum, „TRIMEDIAL - Competente pentru mai multe medii în jurnalismul local”, într-un manual pentru instructori, „TRIMEDIAL- Manual pentru instructori” si o lista cu materiale didactice la nivel international. „Revolutia digitala a început sa schimbe totul. Institutiile de media se integreaza pe orizontala si pe verticala: aceeasi informatie poate fi acum accesata sub forma unui produs de presa scrisa, a unui program de radio sau a unui spectacol de televiziune. Felul în care se face jurnalism se schimba radical. Platformele separate de publicare: presa scrisa, audio si video sunt unite prin intermediul Internetului. În fata acestor provocari, o retea europeana de doisprezece institutii de învatamânt jurnalistic, de companii de media, de asociatii profesionale si de parteneri sociali au început în octombrie 2004 un proiect ambitios. Ca proiect pilot Leonardo da Vinci , ‚Tri-Medial Working in European Local Journalism' are ca scop ajutarea jurnalistilor pentru a lucra în acest context trimedial în care textul, sunetul si imaginea sunt folosite simultan” se arata în prefata manualului. Universitatea din Bucuresti s-a alaturat, prin intermediul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii (FJSC), programului european TRIMEDIAL (2004-2006), care a avut ca scop modernizarea formarii jurnalistilor locali de pe continent. FJSC a facut parte dintr-un consortiu european format din organizatii ale jurnalistilor, facultati de jurnalism si scoli de formarea continua în jurnalism din Austria, Bulgaria, Germania, Danemarca, Olanda si Slovenia. Consortiul a câstigat finantarea Uniunii Europene în cadrul programului de formare profesionala Leonardo da Vinci pentru un proiect care a avut ca scop moderniza învatamântul jurnalistic european. TRIMEDIAL are ca publicuri tinta principale managementul institutiilor de presa locale, ziaristii din presa locala si institutiile care ofera training pentru ziaristi. Manualul poate fi folosit gratuit de catre toate entitatile ce ofera cursuri pentru formare continua jurnalistilor, de la academii si universitati, la institutiile de media care fac pregatire cu angajatii lor in-house . Curriculumul a fost creat pentru o pregatire trimediala a jurnalistilor din presa locala din întreaga Europa, pentru a le oferi toate competentele necesare la nivel national si trans-national. „TRIMEDIAL- cursuri avansate de jurnalism” poate fi descarcat gratuit de pe site-ul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Universitatea din Bucuresti. „TRIMEDIAL- cursuri avansate de jurnalism” este rezultatul unui studiu pilot si a unei cercetari despre situatia actuala a jurnalistilor, în conditiile unei convergente crescânde a diferitelor media. Cercetarea, facuta la nivel european la începutul anului 2005, a evaluat nevoile de dezvoltare a cunostintelor pentru jurnalistii care lucreaza sau vor lucra cu mai multe medii de difuzare, formele preferate de cursuri si durata preferata de jurnalistii europeni. În cadrul a trei ateliere de lucru regionale, conceptul acestui manual a fost discutat cu reprezentantii companiilor de media, ai mediului academic si cu alti parteneri sociali. Acest feedback i-a ajutat pe partenerii din proiect sa dea o forma finala conceptului cursului pentru educarea adultilor. Echipa FJSC multumeste tuturor institutiilor de presa si de formare profesionala din România care ne-au ajutat în acest proiect, fie în timpul cercetarii, fie în timpul evaluarii sporturilor de curs. În proiectul pan-european TRIMEDIAL au participat Deutsche Hörfunkakademie , din Germania (lider de proiect), alaturi de alti parteneri germani, Verband Lokaler Rundfunk e.V. si Vereinte Dienstleistungsgewerkschaft ; Kuratorium für Journalistenausbildung , din Austria; Media Academie , din Olanda; European Journalism Centre ; Center for Journalistik og Efteruddannelse , din Danemarca; HISA IDEJ , din Slovenia, si departamentul acestei institutii, Radio Academija ; St. Kliment Ohridski, Universitatea din Sofia, din Bulgaria si Universitatea din Bucuresti, prin intermediul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii. Detalii suplimentare despre proiectul TRIMEDIAL puteti gasi in sectiunea dedicata. Jumatate dintre jurnalistii români care lucreaza în presa locala elaboreaza materiale pentru mai multe tipuri de media, de exemplu pentru presa scrisa si pentru radio, sau pentru radio si televiziune, este rezultatul unui studiu efectuat de Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii (FJSC), Universitatea din Bucuresti. Numai 5% lucreaza pentru publicatii on-line. Studiul a fost facut de o echipa de cadre didactice a FJSC, condusa de prof. univ. dr. Mihai Coman, ca parte a unui proiect pan-european Leonardo da Vinci intitulat Trimedial si finantat de Uniunea Europeana. Rezultatele cercetarii au fost comunicate în România în cadrul dezbaterii stiintifice „Mass-media în campaniile electorale” a FJSC de joi, 24 martie. Astfel, la începutul anului 2005, au fost trimise prin e-mail chestionare pentru jurnalisti si pentru managementul institutiilor de presa din 340 de redactii selectate din toate cele 40 de judete ale României. Rata de raspuns, asemanatoare cu a celorlalte tari implicate în proiect, a fost de 24% în cazul jurnalistilor si de 13% în cazul conducatorilor institutiilor de presa. Sase din zece jurnalisti au spus ca lucreaza pentru mai multe tipuri de media (presa scrisa si radio sau televiziune); în cazul sefilor, 34% dintre ei au admis ca jurnalisti din redactia pe care o conduc lucreaza pentru mai multe tipuri de media. Echipa FJSC a fost formata de prof. univ. dr. Mihai Coman, asist. univ. drd. Madalina Balasescu, asist. univ. drd. Irene Buhanita, asist. univ. Alina Hogea si asist. univ. Raluca Radu. Consortiu european pentru formarea jurnalistilor din presa locala Cercetarea modului în care jurnalistii din presa locala îsi desfasoara activitatea este parte a unui proiect care se va finaliza cu un nou curs, pentru jurnalistii care folosesc mai multe canale pentru a transmite mesajul lor. Universitatea din Bucuresti s-a alaturat, prin intermediul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii (FJSC), programului european TRIMEDIAL, care are ca scop modernizarea formarii jurnalistilor locali de pe continent. FJSC face parte dintr-un consortiu european format din organizatii ale jurnalistilor, facultati de jurnalism si scoli de formarea continua în jurnalism din Austria, Bulgaria, Germania, Danemarca, Olanda, si Slovenia. Consor tiul a câstigat finantarea Uniunii Europene în cadrul programului de formare profesionala Leonardo da Vinci pentru un proiect care va moderniza învatamântul jurnalistic european. Program TRIMEDIAL are ca scop crearea unui modul pentru formarea continua care va integra jurnalismul de presa scrisa cu cel audiovizual si cu cel on-line. În acest scop, partenerii în proiect evalueaza nivelul atins de evolutia presei locale din tara sau din regiunea din care provin si contribuie la elaborarea unor suporturi de cursuri si de formare a formatorilor pentru acest tip de presa integrata. TRIMEDIAL are ca publicuri tinta managementul institutiilor de presa locale, ziaristii din presa locala si institutiile care ofera training pentru ziaristi. „Unul dintre pariurile programului TRIMEDIAL este sensibilizarea sefilor institutiilor de presa locale în legatura cu nevoia de formare continua a celei mai importante resurse a presei- jurnalistii”, arata prof. univ. dr. Mihai Coman, decanul FJSC si coordonatorul de proiect pentru România. TRIMEDIAL se va termina în septembrie 2006 si are un buget total de 300.000 Euro. Dupa finalizarea programului, cursul TRIMEDIAL rezultat va face parte din programa tuturor partenerilor si va fi disponibil pentru toate scolile de jurnalism din Europa, în variata electronica. „În multe industrii, la nivel european, se vorbeste despre capitalul intelectual, ca despre principalul factor care ajuta o companie sa supravietuiasca si sa prospere. Proprietarii si directorii institutiilor de presa neglijeaza adesea acest tip de capital si identifica, din pacate, cu greu, pârgiile care le pot transforma institutia într-o afacere de succes. TRIMEDIAL pune în evidenta tocmai aceste pârghii- un produs media integrat, obtinut de jurnalisti care au beneficiat de trainingul necesar. Acest produs media integrat a aparut deja în Scandinavia, de exemplu, asa cum au aratat partenerii danezi din proiect”, explica asist. univ. Raluca Radu, membru al echipei FJSC.
|
||
